2591.I locul dintotdeauna, dar încă momentan uitat

  Rezultatele-s deosebite în rîndul maselor, cînd se apelează la solemnitatea adresării. Către EL, și-L readuce acolo unde-I, I locul dintotdeauna, dar încă momentan uitat. În uitarea dictată încă de nedreptatea ce ne conduce spre nicăieri. Pe unii și pe alții în necunoașterea plătitoare de bir greu în fața SA, Necunoscutul.
  Și mila e bărbătească chiar solemnă, de-i curată fără demersul desuet al nedreptății. În agresiunea hîdă a neobrăzaților obraznici și cu tupeu în rîs. De omenescul nostru adevărat și demn, de care încă se profită de derbedeii înrăiți. Nedreptatea folosindu-se de înscenări urîte în deruta asta a lumii dezordonate.
  Și totuși luptînd să fim oameni și să devenim mai buni, să căutăm a fi cît mai normali. Comportîndu-ne firesc, urmînd cursul vieții și să-L rugăm de îndrumare. Cînd nu mai putem fi cum trebuie în fața oamenilor și a SA. Că orice temerar e lesne de înduioșat, mila face casă bună cu curajul și virtutea. Nu ne îmbuibăm de frică, ci de prea bine, dar să fim oameni nu de frică ci și de bine tot mereu.