2604.Demnitatea binelui între oameni pe morală

  Așa de ușor ne ducem singuri de nas, de nu sîntem bine instruiți pentru viață. Cu demnitatea binelui între oameni, deci stăpîniți de morală, nu mai putem fi înșelați. Ignorînd fărădelegea și alte nedreptății lumești în vorbe și fapte. Și de totuși dăm de fundul sacului inspirației și cam nehotărîți, să-L căutăm cu cutezanță. Că sigur vom afla îndrumarea corectă spre limanul ce trebuie urmat.
  Să nu ne bucurăm de cîte sofisticate îndeletniciri lumești de nu au girul SĂU. Și binecuvîntarea bunului-simț între noi toți, inclusiv a mediului înconjurător. Ci să ne căutăm de alte drumuri mai puțin căutate, dar adevărate din care să învățăm ce trebuie cu adevărat între oameni. De nu găsim ne întoarcem la părinți și la EL și sigur aflăm calea.
  Exercitîndu-ne profesiile mai întîi ca oameni adevărați, plini de avînt benefic. Omului în primul rînd cu bunătate și atenție negrăbită, cumsecade. Și cu răspunderea actelor săvîrșite celorlalți, deci nu să rămîie goale de conținut, ci ferm benefice.