Unii înving timpul prin felul lor reținut și răbdător de a fi, nu cumsecade. Ci nedrepți între oameni, dar mereu bine dispuși, parcă nimica rău nu-i atinge. Fluieră vînt, fără răspundere în lume, îs oarecum moralizați par, cu așa curaj de viață. Ne temători, ci cu oarece cunoștință conservatoare, nu-și irosesc fără folos pornirile.
Să nu transformăm suferința în ură, în prăbușire, ci să ne ținem tari, răbdători. Încăpăținați de răbdători, dacă se poate zice așa, înțînați că totul va trece. Și alți zori vor apare și pentru fiecare cu speranțe de mai bine, util și frumos.
Și de-L vom urma cum ne tot zice, între noi moralizați cu adevărat și înfăptuind doar binele. Și de EL aflîndu-L cum trebuie la nivel de Pămînt și de azi, cît putem. Cît ne permite nedreptatea să mai aflăm, că-i mai scapă și informații corecte, adevărate. Nu tot minciuni și iar minciuni cu nemiluita, de cînd o știm tot așa o ține.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu