2592.Nedreptatea în general nu poate fi umană

  Și lacrimile-s o notă de normalitate, ca și mila și orice e omenește adevărat. Nu-s de disprețuit decît neobrăzații nedemni și nedreptatea în general, nu poate fi umană. Solemnitatea, mila și lacrimile îs de dorit în panoplia omului curat și cumsecade. Nu le pot deține șmecherii, înrăiții și cei fără Dumnezeu în general.
  Că civilizația e și nedreaptă nițel, fiind prea dîrză în nedrepte apucături ce nu-s omenești. Și trebuie să-și revizuiască comportări în normalizarea adevărată. Fără întoarcere la spiritul primar agresiv, al actualei mode cinice în nedreptatea umanului. Unde cinismul, duritatea, disprețul față de cuvintele mari, ce nu-s lor de înțeles.
  Neisprăvita pleiadă în desfășurare hîdă, uită datoriile față de ei însăși, să nu se piardă. Că-i tare lesne, de nu-s atenți la detaliile vieții în huzur și nepăsarea ce-i soră cu refuzul de a trăi. Și chiar li se întîmplă să nu mai trăiască, nici nu-și dau seama și nici osteneală. Doar părinților atenționare că-I greșesc și să-și caute de drumul cerut.