Nedreptatea ne-o dus în așa eroare, că uni-s creditați cu puteri magice. Chiar de nu-s capabili să-și apere propria viață la o adică și plătesc ca orice muritor. De regulă gura lumii multe inventează și unii normali de mai știu cîte ceva mai acătării. Sînt creditați enorm și puși prea sus încă din viață, ca să aibă de unde veni. Trîntiți la capătul aței, de pămînt, de le zboară fulgii și nu-s strașnic vinovați.
Au fost cocoțați fără voia lor, în virtutea nedreptății generale, în spații de ne atins. De oamenii de rînd, unde-i aerul mai pur și tare greu de rezistat mult timp. Plătind în dreptul tău cînd sună gongul și pentru ceilalți că te-au crezut prea merituos. Și nu ai fost decît un oarecare cu ceva mai răsărit ca media firească oamenilor.
Ia-i descumpănit, că-i moda să fim toți o apă și-un pămînt, nedreptate peste tot și nimica să nu se știe de bine. Ci numai de rele și urîte pozne mereu între oamenii lumii derutate de fărădelege.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu