2555.Așa vrea EL, și așa E, ne supunem

  Ne tot avîntăm în viață, mai ales dacă-i și cu priință și nu așa de la un moment la altul. Ci pe termen mai îndelungat, cum mai zisem, nu știm cînd ni se gată viața. Și hop, ne prinde complet, asta-i beleaua, complet descoperiți, așa vrea EL. Și asta E, ne supunem, chiar dacă, chiar EL ne-o investit acea menire o vreme. Dar tot cum am mai zis, nu știm nimic de cum să ne astîmpărăm la timp.
  Savurîndu-ne în tihnă ultimile trăiri, mulțumindu-ne cu cît o fost, cum o fost.  Nesocotindu-ne viața cu păreri de rău și sughițuri nepermise, ci-n liniștea cunoașterii date. Pînă la capătul ce EL ni-L pretinde a fi și așa-i. Deci îndreptați între oameni și făcînd cunoștință cît mai bine, cît ne permite cu EL. Că toți ne dorim binele nostru și alor noștri și nu știm să-l menținem cînd îl aflăm.
  Că ni-i străină îndreptarea și foarte aproape nelegiuirea mai mereu, de cînd începem a merge. Și pînă la groapă, nu ne astîmpărăm mai deloc și neascultîndu-L pe Unicul Dumnezeu. Ne părăsește cu protecția SA și ne năpădesc necazurile, de uităm de noi și cum trebuie să mai fim, plătind.