La capătul unei singure căi e realizarea deplină, muncită, gîndită și răsgîndită. Că sînt poate și alte drumuri ce au același rezultat, dar nu-i timp de a le încerca pe toate. Doar într-un laborator de încercări, utilat și bine pus la punct. Dar nu în toate domeniile se poate așa ceva. În viață să te realizezi, însemnă foarte multe componente ce te ajută, te împlinesc.
Și o sumedenie de încercări, peste care trebuie trecut, spre a te întări pe mai departe. Ca să nu eșuezi cînd ții lumea mai dragă, compromisurile îs cele mai deranjante. Și sînt cu carul, nu-s de dorit, dar asta-i viața în nedreptatea asta dominantă. Unde și-n spiritualitate, unde trebuia să troneze doar EL, Indiscutabil. E compromis de nelegiuirea ce-L înlătură, fățiș, minciuna cea neroadă.
Ni se impune obraznică de netrebnicii lumii, neobrăzații în fața LUI și a nostră. Cu argumente tîmpe, că-I fiu-SU și nu-i în CER nici urmă de așa necurat străvechi mort. Și spiritul lui isus e în lumea moților, osîndit datorită vouă nedrepților. Că-L nesocotiți pe Unicul Dumnezeu, vîrîndu-I „alăturea”, cu ce drept? Un om mort fără chemarea SA, cînd în Lumea LUI, toate-s cu știrea și acordul SĂU, nedrepților plătiți!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu