2533.Doar călcînd pe Pămînt, adica omenește

  Nu avem încotro încă sîntem după tipicul cel vechi de cînd lumea. Ne învrednicim către EL și aflîndu-L cum trebui, doar călcînd pe Pămînt. Adica să ne purtăm omenește între oameni și cu natura ce ne-o dat-o la îndemînă. Nu sălbăticiți, nedrepți, nerușinați și cîte și mai cîte lumești neputințe. Ce-L îndepărtează de noi.
  Și de nu ne vedem de îndrumare SA dată nouă, pe care trebuie s-o ținem neapărat. Adică îndreptați și cu binele între noi oamenii și față de natură de asemenea. Și doar după aceea să-L începem a afla corect Cine E EL și ce hram poartă. Adică, Domnul Dumnezeul nostru, așa dorește EL să I se zică și să-L știm între noi, oamenii. Deci îndreptați, altfel o încurcăm în toate cele, noi și ai noștri.
  Nu cum i-o luat urma nedreptatea și EL o consimțit-o o vreme, care o expirat. Deci nu după necurații, străvechi morți, cu religiile lor potrivnice LUI. Ci doar după EL cumsecade și-L vom afla de vrem cu adevărat și ne așteaptă. Să nu-L dezamăgim într-o nouă pornire spre o altfel de alcătuire, ce-o vom afla.