Uneori ni se întămplă în viaţă din cauza nesocotinţii faţă de EL, să ni se ridice apărarea SA şi nevoile să ne lovească aprig, suferinţa să fie aşa de profundă, însingurîndu-ne de tot de ceilalţi, desnădăjduiţi, fiind neînţeleşi, nu ne mai pot ameliora durerea ce-i totală. Rebelă şi ne subjugă nemaiştiimd încotro s-o apucăm, asta e, de nu-L abordăm măcar aşa în treacăt cu încrederea începătorului şi sigur vom avea beneficii. Şi pe urmă ne trece încercarea dată cu acest scop, suferinţa ne abandonează şi înzdrăveniţi ne-ntoarcem la viaţa cotidiană.
Dar să nu-L uităm, orice ar fi. Să ne spunem păsul apropiaţilor, prin ce am trecut şi abordîndu-L, ne-a trecut impasul în care intrasem. Şi măcar ei, apropiaţii, să ne reamintească datoria faţă de EL, de noi o uităm, luîndu-ne cu veşnicile porniri ale sufletului omenesc.
De obicei şi de regulă totdeauna, totdeauna ne mai rămîne o speranţă de bine, nu se merge chiar aşa pînă la capătul nopţii şi nădejdea tot mai picură ici şi colo cîte un strop de miraj, culoare ori răcoarea necesară atunci în toiul desnădejdiei. E bine acea nădejdie să fie în EL mereu şi vom avea parte numai de bine şi util nu numai nouă.
De obicei toate ni se trag din cauză că nu ţinem în cap măcar două idei nobile, fiind subjugaţi de pofte egoiste, lumeşti, nedrepte înstrăinîndu-ne de ce ne pretinde EL nouă. Moralizarea relaţiilor sociale, facerea binelui în toate acţiunile noastre, respectînd bunul-simţ, dat tuturora ce-l merită şi să nu fim prea pretenţioşi, ci cu îngăduinţa, ce ne-o arată şi El nouă permanent. Ne penalizîndu-ne mereu cînd îI greşim ci ne tot trece cu vedera multe aiureli urîte şi rele, mai ales la începătorii SĂI.
Începătorii SĂI sîntem, cînd nu L-am cunoscut întreaga viaţă, înstrăinaţi de spiritualitatea SA, ne luîndu-L în seamă niciodată, ori aşa împreună cu alţii să nu facem notă discordantă uneori la hurtă în vreo împrejurarea cine ştie cînd, întîmplătoare şi fără importanţă pentru noi. Ei fiind aşa beneficiezi de multă toleranţă din partea SA, chiar foarte multă şi e bine să nu profităm ci să ne îngrijim a ne schimba în bine, cum putem mai bine, încet, încet. Să nu ne lăsăm, ci continuu să-L abordăm măcar în gînd de altfel cum putem, simplu cum ne pricepem fiecare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu