Se-ntîmplă, dar nu-i întîmplător nimic, deci cînd te aştepţi la ceva rău, iminenţa unei nedreptăţi ce te paşte cît de curînd o şi întrezăreşti şi te pregăteşti sufleteşte a îndura răul şi urîtul vieţii în desfăşurarea pedepsitoare, cînd intervine ceva neaşteptat şi din buimac că nu mai înţelegi nimica, începi să te bucuri de ce ţi se întîmplă. Viaţa îţi oferă unde te aşteptai mai puţin clipele poate cele mai frumoase, bune şi utile din viaţa ta care te vor şi schimba în bine pentru cît vei trăi.
Tare dorim, uneori, să ne schimbăm de se poate din condiţia umană nedreaptă, mizerabilă să ne ridicăm aşa oarecum în cunoaştere, în înaltele sfere de ne ştiut ale altor trăiri chiar şi spirituale fără să ne schimbăm, ci aşa cum sîntem acuma cu bune şi rele, cum om fi, numai să scăpăm de firescul nostru ordinar şi nedrept. Ei nu se poate, trebuie pentru a ne simţi mai bine în lumea asta să ne debarasăm în primul rînd de imoralitatea ce ne domină în societate şi ulterior, ori concomitent să-L regăsim cum ne dorim mai bine.
Noi ne dorim multe uneori şi-n bine şi util să schimbăm faţa unei societăţi, în care convieţuim în nedreptate, dar nu ştim bine cum şi ne repezim cam necalculaţi şi ne irosim degeaba efortul şi chiar putem şi rata viaţa în lupta cu nedreptatea atotputernică încă. E de aşteptat, sînt termene ce ne depăşesc, ale suferinţei din vina noastră ce trebuie să le suportăm încă şi să ne pliem cu răbdare îndreptaţi noi înşene bine şi-n conlucrare cu EL deocamdată, pînă va fi acel timp posibil al schimbării în bine şi util nu numai nouă.
Mai persistă în lume dispute ce vizează originea omului, dar se uită un lucru, oricum tot creaţia SA sîntem direct ori indirect, prin aşa numita evoluţie din maimuţe, care la rîndul lor tot create de Divinitate-s pe Pămîntul SĂU. Aşa că cei ce se consideră coborîţi prin stră-strămoşi din copac, n-au decît, dar nu rezovă nimica, îs poate ceva mai înapoiaţi şi poate mai mulţi decît ceilalţi, dar acuma în amestecul actual cred că nu mai contează.
Cînd ne bucurăm nespus de ceva ce-l realizăm în bine şi util înălţător, aproape că nu contează de-o ducem mai anevoie, în viaţa cotidiană, totul se estompează de trăirea interioară deosebită ce ne mulţumeşte peste nedreptatea ce-i în jur, încă la putere. Noi sîntem parcă din alte sfere şi nu ne prea ating nevolniciile lumeşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu