Ne obişnuim cu o tristeţe de cînd lumea, că sîntem relativ trecători pe acest Pămînt, simţim ceva aflînd în tinereţe, preocupant tot cam aşa la maturitatea şi împlinirea noastră şi frecvent nemulţumiţi şi îngrijoraţi crescînd o dată cu vîrsta a3-a, cînd dezarmant se şi zice că nu mai aşteptăm nimica de la viaţă, decît să murim, uni-ş fac şi copîrşeul din timp îs tot cu gîndul dincolo în nimic.
Că nu se ştie nici o veste de acolo, numai presupuneri şi aproximări foarte păguboase omului ca fiinţă vie în seama Divinităţii ce se preocupă numai de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU şi care teoretic, şi practic pentru cei buni, vrea să ne ferească de gînduri negre, dar tot EL pe cei nedrepţi îi îmboldeşte cu spaima morţii şi nu numai, doar, doar I se vor alătura contingentului în devenire aL SĂU de pămînteni.
Perisabilitate încercată, doar cît existăm vedem măcar pe cei apropiaţi cum se tot duc din cînd în cînd şi de un timp şi prin mass-media, alţii cu oarecare trecere la publicul lor, se tot duc dincolo, un dincolo cu suferinţe, se zice care continuă pe cele pămîntene, de n-ai fost bun. Şi unele, se zice majoritare, care ajung dincolo la o răspîntie diferită şi de trecut şi altfel prin gradul de ardere-purificare ce-l afli fiecare, doar pentru a ajunge în rai. Cine ştie cum? Numai EL. Şi cei direct de pe Pămînt, corecţii, puţinii ce-L respectă cum se doreşte SUS.
Dureroasa cunoaştere a neputinţei dominante, că temporalitatea condiţiei umane nu ni-i de aflat. Se poate doar de-L respecţi şi atunci să nu care cumva să-L superi ci de aflat cît se poate măcar şi de transmis şi curioase-i lumii. Să ştim cît merităm şi tot ar fi ceva, din fiecare domeniu al cunoaşterii posibile, imposibile pînă acuma.
Să spunem, ca normali neascultători ai LUI, toţi în felul nostru specific, după cum ne-am dus viaţa şi cîte altele în legătură cu neamurile de sînge, vom afla înainte de a trece dincolo o dureroasă cunoaştere asupra a ce am fost, fiind judecaţi instantaneu atunci, comunicîndu-ni-se destinaţia acolo, pentru cele două variante. Suferinţa ori purgatoriu cu perspectiva de bine, ce şi-n BI (Biblie) e pomenită oarecum, nu pe şleau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu