Voi le simţiţi

   EL ne pedepseşte dîndu-ne voie pornirilor nedrepte să ne domine viaţa şi să ne păruim la propriu din cauza necunoaşterii SALE corecte şi neîndreptării corespunzătoare a societăţii. Şi se vede, un mic procent de spurcăciune ne dezechilibrează de nu ştim ce-i de făcut, cu aşa dezordini şi necivilizate vremi, ce-s cam peste tot şi mocnesc şi altele de oriunde. Nu-i timpul de pe urmă, ci-s încercările SALE date nouă să ne dezmeticim, cum e nevoie a-L afla corect şi să ne vedem de bunul-simţ uitat şi să ni-l reamintim bine.
    Să nu ne dorim a părăsi viaţa oricum, e un dar Divin şi să-o păstrăm cît mai corectă, curată cu bun-simţ cît vom exista. Să nu deznădăjduim niciodată ci să luptăm a fi cum trebuie în faţa noastră, a familiei, a societăţii şi a LUI. Divinitatea are dintre toţi cei enumeraţi cele mai mari aşteptări şi cea mai mare răbdare ce poate fi de ani, decenii şi de-o viaţă pentru ins. Ori chiar de secole pentru familie ori naţii şi chiar de milenii pentru naţii şi societăţi umane în deveniri umane, ce numai EL le poate cuprinde şi evalua corect.
    Să nu ne dorim a trăi oricum, ci numai moralizaţi şi făcînd numai binele cum trebuie şi chiar de nu putem fi cum vrem să nu ne dorim moartea, ce oricum vine cînd socoteşte numai EL, noi trebuie doar să ne învăţăm minte a fi cum doreşte doar EL. Primim şi noi destule veşti de cum trebuie să fim cît existăm de mici şi chiar mai tîrziu, dar şi răul ne tot dă tîrcoale şi de nu-l evităm o încurcăm în viaţă.
    Se mai află un comportament cam printre toţi de a ne agăţa de viaţă cu disperare şi noi nu avem grijă cam deloc a ne respecta ca oameni cu bun-simţ şi de-I şi greşim LUI şi prin altele ce numai EL şi fiecrae din noi intim şi sincer le ştim, ce pretenţii mai avem să ne prelungească existenţa de n-o merităm. Se impune deci o corectă conlucrarea simţită cu Divinitatea şi doar făcînd binele în viaţă, mai putem spera noi şi pentru ai noştri.
    E o mare greşeală făcută direct către Divinitate, întorcîndu-I spatele, tu ca urmaş din poporul SĂU, deci fără nici o obligaţie faţă de creştinism în general, ce te creştinezi în oricare confesiune, ignorîndu-I dorinţa SA de ai rămîne veşnici obligaţi-datori LUI şi numai LUI. Nu înţeleg ce vă împiedică de a-L urma, EL fiind un Gelos ştiut din VT şi riscul e uriaş în faţa SA încălcînd un legămînt de milenii ce nu-i expirat nici azi. Şi EL îL respectă încă între anumite limite, ce voi le simţiţi