Cînd avem cît de cît credinţă, respect faţă de EL ori îL ştim corect, nu ne sfiim să credem în semnalele SALE oricum or fi, mulţi se îndoiesc de i le împărtăşeşti şi chiar te discreditează în gînd, în cel mai bun caz. Asta e cînd nu-i, nu-i şi nu putem cere şi nici nu avem vreun drept oarecum, doar de-i sîntem îndrumător corespunzător şi responsabil.
Uneori ni se pare că vine, că va veni ceva, de undeva să ne îndrume înspre spiritualitate, altfel nu se poate, nu concepem un timp alte posibilităţi de legătură cu Cel de SUS, minuni mai altfel, după placul nostru. Şi timpul trece şi nu ni se întîmplă acel ceva şi poate de ne luam inima-n dinţi reuşeam mai multe în viaţă, dar aşa e greu. Nu stăm chiar cu mîinile-n sîn cum s-ar crede, ne băgăm peste tot unde credem că-i de noi într-ale spiritualităţii, doar, doar se va prinde ceva de noi, da de unde. Cu mîinile goale tot mereu, peste tot locul şi tot în aşteptare poate, poate.
Timpul acela aşa de mult dorit vine în sfîtşit acolo şi atunci cînd nu-L mai aşteptăm cu atîta ardoare şi într-un loc cam nedorit, nepotrivit poate, cu toate că oriunde e bine venit, şi în sfîrşit sîntem împliniţi. EL are aşteptările SALE de la noi şi de nu ne prindem ori nu putem un timp să ne achităm de ce aşteptări are de la noi, intervine EL. De regulă celor din Poporul SĂU, EL un timp îi aşteptă pe calea celor vechi ce-L venerau atunci, de nu se poate, doar după un timp de EL ştiut îţi va da drumul şi-nspre alte căi spre EL.
Totdeuna Divinitatea ne are în atenţia SA, doar atunci cîmd îL dezamăgim puternic şi-n timp răbdător ne mai creditează doar, doar ne va veni mintea la cap oarecum. Şi-ntr-un tîrziu sătul de atîtea nevolnicii îşi ridică mîna de pe noi şi ne năpădesc nevoile, nenorocirile, suferinţele. Îs atenţionări şi chiar pedepse pentru a-L repera corect şi să ne raportăm la EL cum e şi normal.
Puţini sînt interesaţi să te urmeze ori să te asculte cu pricepere, de regulă e totală indiferenţă, nepăsare, neutraliatea faţă de toţi şi între ei la fel cu foarte mici excepţii. Doar să fii nu ştiu cum ca să te mai asculte careva cu încredere, doar vreun năpăstuit, nedreptăţit amarnic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu