Permanent să ne ridicăm în ochii noştri măcar, să rodim şi-n comuniune cu apropiaţii noştri fireşti în viaţa de zi cu zi, să nu fie nefericită trăirea ci în bine şi util s-o urmăm existenţa. Să ne respectăm reciproc fiecare pe fiecare tot mereu, indiferent de ce "rang" are, în definitiv e om fiecare, bunul-simţ înainte de toate cele. Să ne şi menţinem demnitatea de om adevărat în faţa tuturor, dar mai ales a noastră în sine.
Şi să ne învrednicim a fi curajoşi în tot ce intreprindem în bine, frumos şi util. Să nu ne dăm bătuţi cu una cu două, ci cu adevărat fermi în acţiuni morale, ce ne vor sprijini ele însele, în demersul nostru constructiv. Pentru că trebuie reamintit, degeaba avem toate însuşirile intelectuale şi nu avem mărinimia, toleranţa, niţică bunătate în toate cele, e degeaba, ne uscăm şi nici alţii n-o duc mai bine pe lîngă noi, ratîndu-ne existenţa.
Cînd avem ocazia să nu iertăm nedreptatea să se fofileze pe lîngă noi nealtoită înspre îndreptarea corectă şi de-i şi din alte sfere ce ne privesc ca oameni ai unei naţii conduse necorespunzător de nedemni. Să nu-i lăsăm de avem ocazia ci să-i căutăm a influienţa cum ne vine la îndemănă mai bine înspre îndreptatrea firească, ce ne îndreptăţeşte şi pe noi ca popor.
Pentru că nimic nu se poate obţine de la sine, nu ne pică din CER, de nu ne întrebuinţăm şi noi în dreptul nostru corespunzător, firesc după cum ni-i datoria dată şi nu se admite înfrîngerea, neparticiparea, neimplicarea e exclusă. Să ne izolăm de neputinţă, de răul şi urîtul în desfăşurare şi lumescul frecuş zinic ce ne înstrăinează de treburile noastre adevărate, corecte, văzîndu-ne de drumul de urmat.
Toate cele ce nu-s urîte şi rele îs de luat în considerare oricum şi oriunde, deoarece vom avea de unde alege şi vom fi mai împliniţi şi cum se zice : mai vastă împărăţia încîntării. Deci arbitrariul să-l lăsăm deoparte şi să ne implicăm înspre binele firesc nouă şi celorlanţi de putem. Sînt neînsemnate şi chiar inutile unele ce de le poţi pune în valuare cu inventivitatea omenească, acordîndu-le importanţa necunoscută ce le înalţă şi pe tine cu ele o dată şi nu numai. Şi să nu dorim neapărat să le facem pe plac tuturora, că-i imposibil şi te pierzi tu cu realizarea ta ce devine kitsch şi nu te mai reprezintă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu