1231.De la a la z

   Se întîmplă din varii motive nedrepţii să se transforme în "drepţi" doar să-şi joace nişte roluri de ademenire a unor oameni de treabă în capcane mîrşave pentru foloase necuvenite. Aşa-i de derutantă fărădelegea în lumea de azi, dar toate-s cu scopul pedepsirii noastre prin părăsirea de către EL că nu-L ştim bine şi imorali fiind o păţim şi unii şi alţii la o adică şi-i posibil să ne ratăm existenţa.
   Ne sînt contabilizate SUS diverse şi numeroase greşeli ce ne vor duce într-un final la ridicarea mîinii SALE protectoare de pe noi şi ne vor năpădi nevoile de nu vom mai şti cum să ne salvăm cu viaţă, nu numai noi ci şi familia de se ţine de noi, nedrepţii ei. Şi mai şi e suferinţa şi părăsirea SA mai grăbită de nu ne ocrotim fiinţa, întinînd corpul fizic, ce-i templul sufletului, a gîndirii şi spiritului provenite din EL. La care Divinitatea ţine foarte tare şi ne părăseşte şi suferim exemplare corecţii în timp de nu ne dezmeticim la timp.
   În toate cele, şi-n greşeli la fel, ni se dau timpi de probă, ne mai rabdă pentru a ne da seama, că-I greşit ce facem şi să ne lecuim singuri după un timp de rătăcire specific fiecăruia pînă la o adică. Ce ne-o impune de SUS şi-o simţim cumva noi şi cei apropiaţi ca un pîrleaz de ne trecut şi să ne revenim în fire şi în continuare să nu-I mai greşim în acel sens deosebit de sensibil LUI. Faţă de alte porniri nedrepte ce ni le mai trece cu vedera un timp mai îndelungat decît acestea ce implică intinarea corpului.
   La fel şi vărsarea de sînge e teribil de sancţionatoare de SUS pentru cei ce-I greşesc, luînd viaţa, cînd numai EL ne-o dă. Deci numai EL are drepturi de viaţă şi de moarte asupra noastră, cît existăm pe Pămîntul SĂU.
   Cel ce-şi înfrînează gura, îşi poate opri de la nereguli întreaga fiinţă şi-ntr-adevăr e un ins deosebit de capabil de multe bune şi utile de doreşte, de nu, nu.
    Păgînii (cei ce sînt de altă religie decît cea creştină) sînt şi ei oameni ce-L cred, şi poate-I gresesc mai puţin ca noi şi atunci cine-i păgîn?                                      
    EL se uită cu mai multe speranţe şi aşteptări la unul ce-L ştie bine, decît la unul ce nu-L cunoaşte defel şi nici nu şi-L închipuie corect ci-o bîjbîie în lumea asta nedreptă de la a la z, ne aflîndu-şi locul.