luni, 5 martie 2012

Purul normal

   Să nu ne luăm după aparenţele copilăriei, de-i fericită ori ba, că-n viaţă poate rezulta oricine, cînd creştem mari de nu sîntem educaţi corespunzător ne putem rata viaţa, devenim răi, excroci ori din contra un om demn şi corect şi chiar cu frica LUI Dumnezeu, de să te uimească în bine.
   Fuga de răspundere în faţa vieţii responsabile, unii o găsesc refugiindu-se în preocupări alese cu grijă să nu-i doară capul de ce-i în jurul lor, ei cu-a lor şi el cu-a lui, fiecare să se spele pe cap cum o şti. De obicei un spirit fals, nedrept nu poate progresa spre culmi cu realizări deosebite, ci se limitează la neajunsurile sale şi de nu se va schimba cu interes va eşua în viaţă. Sîntem de regulă cu o oarecare demnitate cînd luptăm pentru a ne schimba în bine şi-n adevăr.
   Şi genul pătrunzător conduce spre respectarea bunului-simţ şi a corectitudinii cît mai desăvîrşite. Şi nu se dă bătut cu una cu două, găsindu-şi tăria de a se implica unde-i nevoie cu folos bun şi util. Între realizări deosebite şi politică nu-i neapărat vreo legătură.
    Să nu credem că există oameni nedreptăţiţi şi corecţi în absolutul sens al cuvîntului, fiecare avem defecte ce ni le ştim, chiar de restul nu-l ştiu. Fiecare avem scăderile noastre inerente vieţii ce-o ducem cum putem, nu totdeauna numai cum trebuie ci şi din contra.
    Sînt unii oameni obişnuiţi şi chiar cu unele defecte normale firii umane, dar care-şi desăvîrşesc abilităţi ce-i ridică fiind recunoscuţi şi admiraţi, chiar de nu-s perfecţi în toate cele cerute la o adică. Desigur noi în general ne preocupăm ca să ne perfecţionăm şi să atingem puritatea absolută de se poate, nu contează, în bine ori rău. Şi nu obţinem de regulă mai nimica ci purul normal şi firescul obişnuit tuturora.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu