Să ne ferim de nedrepți cît putem, nu avem lungimi de undă aceleași în existență. Ci diferiți total și cu drumul său fiecare, noi al îndreptării, ei al părăsirii și suferinței. Nu avem nimic comun și ce împărți, nu vorbim aceleași limgaje ci total diferite. Să-i ocolim și evita cît mai mult, să se îndrepte de vor să ne înțelegem oarecum.
Că mai întîlnim și așa din senin, la unii îndreptarea din fire, corectă, necerută de SUS. Bine crescuți și cu simțul binelui mereu și știindu-L. Îs totuși rarități în societate și-s de dorit cîți mai mulți. Și aceia nu trec nepăsători pe lîngă părăsiții în suferință, ci-i omenesc cum se cuvine. Și nu numai pe ei ci și alte vietăți, beneficiază de existența lor, binefăcătoare.
Ce-i mai mulți, fiind nedrepți nici nu se prind că-s avertizați de SUS, să se îndrepte, ca să nu-i urmeze în necazuri. Deci să se îndrepte cît mai curînd, conștienți de EL.
Omul e piesa peincipală din existența acestei planete Pămînt, în el s-o investit enorm. Și încă nu-s rezultateale scontate de SUS, noi nici nu le gîndim. În viață ne îndeletnicim cu diverse ce ne ocupă cu folos existența, demostrînd că sîntem oameni.
El dorește să ne îndepărtăm cît mai mult de partea fizică, animalică. Deocamdată prin moralizarea totală a comportamentului terestru și făcînd numai bine pe Pămînt. Nu că ne vom înălța așa deodată că-s încă pași, necunoscuți nouă. Cu răbdare, și-i tare greu, că nu prea putem, doar întîi să ne aliniem cerințelor SALE imediate.
Încă nu avem drepturi prea convenabile, ci mai mult obligații, existăm și să-L știm și asculta. Că-n timp nu ne-am priceput și părăsiți am avut de tras multe necazuri timp îndelungat. Să ne fie de învățătură trecutul și să nu-I mai greșim ca să mai avem părăsiri nemulțumindu-L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu