EL ne dă semne cît trăim, doar să le pricepem și să fim cum trebuie. Atenționări, care-s mai ușoare trageri de mînecă, că ți se apropie zbenguiala. De sfîrșit, viața ta intră pe un alt făgaș, să fii atent că te avertizează din ce în ce mai abitir. Cum? Prin fața ta se perindă imagini din ce în mai dezastroase, să le iei în considerare. Că de nu vei urma calea ce ți-o cere EL, vei fi tu acela în suferință și desnădejde cumplită.
Încă ești sub pavăza SA și-o mai duci un timp, ce SUS e chibzuit, noi jos doar constatăm. Și asta de ne prindem la timp și nu pierdem timp prețios cu nedreptatea lumii, ce ne cuprinde. Încețoșindu-ne vederea curată, adevărată, de nu mai găsim calea de urmat. Și părăsiți, intrăm sub povara nevoilor, necazurilor ce de nu ne dezmeticim, murim.
Deci e un întreg itinerar de parcurs în viața dată, nu anapoda, ci cu o finalitate. Ce SUS e știută bine, noi doar o vom afla de putem și nu ne irosim degeaba, ratîndu-ne singuri. Fiți liniștiți nu sînteți puțini ci majoritatea omenirii e zurlie și în ulucul rataților, către nicăieri. În cele mai bune condiții poate, vor mai primi o încercare, doar de dovedesc oarece înțelepciune, după.
Nu sîntem dați pe Pămîntul nostru și aL LUI, decît cu un scop bine definit, dar lăsați să ni-l găsim. Sînt o sumedenie de căi de al găsi în și mai multe domenii. Deci se cuvine a ne îmbogăți calea aleasă, inițial curată și s-o înfrumusețăm. Nu cum de foarte mult timp am luat-o pe miriște și o tot ținem așa crezînd că-i bine și nu-i.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu