Nu ne dorim decît în timpul vieții să nu avem necazuri de nici un fel, să ne ocolească. Și avînd exemple numeroase de perioade cumplite în trecut, ce au marcat omenirea. E un fel de a spune că ne-o marcat, că-n realitate nu știm de s-ar repeta iarăși orice fel de necaz. Nu-i știm a face față și nici preîntîmpina, nu știm nimica și nici nu facem nimica.
Nu vrem să fim cum trebuie, nu-i mare lucru, dar nu se vrea, nu se poate și-i dezinteres total. Cu toate că viața e plină de farmec, ca și adevărul încă necunoscut. Fără interes sînt cei ce-și închipuie că știu totul, înșelîndu-se, încercînd să ne ducă și pe noi de nas.
Avînd atuurile date sîntem capabili de cunoaștere și cercetare, aflînd viața și secretele ei. Eul omului e o încercare mare de al cunoaște. Sinele și adevărul sînt greu de prins cum trebuie și-i nevoie de străduință deosebită. Ordonîndu-ne gîndirea, căutînd să fim cum trebuie ca să nu avem piedici și de SUS.
Unii nu cred încă că sîntem singurii de pe Pămînt cei mai capabili și-și exprimă îndoiala. Știind și alte existențe poate capabile cel puțin la fel ca noi de cunoaștere. Scepticii aceștia uită că EL se adresează de cînd lumea numai oamenilor. Și le pretinde ce le pretinde doar lor, cu restul creației nu se încurcă.
Formăm un Tot, ce nu-l știm bine și cu diverse exprimări ce ne derutează că încă nu știm multe. Să dăm crezare ființei, spiritului, gîndirii și existenței în general doar cu EL. Respectînd Esența vieții, echilibrul și armonia în toate cîte știm măcar. Că foarte multe nu le știm și nu avem imaginea Totului din care facem parte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu