luni, 16 iulie 2012

1674.Lipsa încrederii distruge omenia din noi

   Viața ni-i programare amănunțită, de SUS și nu știm, mai avem unele libere inițiative. Ce ne definesc pe noi înspre bine ori rău și nu se amestecă , doar ne îndrumă pașii oarecum din umbră. Și chiar ne ușurează unele împliniri, doar ne vom face datoria trebuincioasă, ce n-o prea știm.
   Și-n preocupări să avem realizări ce ne reprezintă cel mai mult și doar acelea să le și dăruim de-s dorite. Spre folosire utilă și bună și altora, la libera alegere. Să nu fim egoist, că egoistul și zgîrcitul trăiesc într-o lume, ce-i cuprinde, crezînd că toți-s ca ei. Se tem să nu fie înșelați de ceilalți, lipsa încrederii e distrugătoare de omenia din noi.
    Sînt unii ce-s pizmași sacrificîndu-se doar pentru a distruge pe un altul, nu pentru a-l ajuta la nevoie. Nedrepții în general nu pot creea ceva ce e util și bun, nu li se încheagă nimic cu folos ci doar distrugător și nefolositor. La fel își doresc anumite lucruri dar nu și consecințele lor, nu au răsponsabilitatea faptelor lor.
    Ca și proștii care nu se auto-elimină, ce răscolesc josnicia neînchipuită, mai ceva ca răutatea. Ce-i știută și te mai poți feri de ea, de prostie mai greu, lovește pe neașteptate. În schimb răutatea dă dovadă de inițiativă șmecheră, ce-o descalifică și mai mult în fața dreptății și adevărului, ce-o înving.
    Nedrepții resimt ferm temporalitatea vieții, nu-și închipuie bunu-simț și binele în general și plătesc. Învinși de neputința de a fi cum trebuie, fiind părăsiți în nevoi, cu tot avutul lor nedrept suferă și dispar fără urmă.
   Să nu-ți fie teamă de moarte, slogan nedrept, ce-L înfrună, că nu-L știu și nici îndreptați nu-s. Și părăsiți, suferă la greu și mor timpuriu, inexplicabil pentru ei. La hurtă în neștire viețuiesc, fără un demers clar de ce se află pe Pămînt? Nu-s în stare de nimic bun și util, doar înavuțirea și șmecheria ce-i înstrăinează de ceea ce trebuie să fim în viață.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu