Sinceri să fim doar în fața SA, între oameni să predomine educația morală, regula. Deci, ce ție nu-ți place altuia nu face, scurt și cuprinzător, bunul-simț înainte de toate. Să ne căutăm de treabă de nu avem parteneri în domeniul unei vieți corecte, demne. Căutăm ce căutăm și de nu-i încotro ne mulțumim cu puțin și refugiați în cele singurătăți doar cu EL. Pînă lumea își revine, de nu lupta de te țin balamalele.
Și EL se poate să te susție mereu un timp de îndreptare, cu încăpăținare și îndîrjire. Fermitate pe poziții de ne învins, cu argumente și tărie adevărată dîrză, de ne clintit. Mai în glumă mai în serios, depinde de împrejurări, dar tot înainte cînd e vremea schimbării de SUS susținută.
Și-n depărtate zări E cunoscut oarecum, cam nu în mase ci la nivele mai rare. Ale acelor societăți, ce nu-L știu în mulțimi, doar anumiți retrași din strada înghesuită. Cu demersuri înalte îL percep cumva în mijlocul naturii mai ales. I-au legătura cu EL prin intermediari, nu au curajul direct cu EL, li-i frică, ori și EL. Poate îi ține la oarece distanță?!
De ale lor îndepărtate zări, ce natura o află mai la îndemînă decît Lumea SA. Și se explică necazurile, acelora, mai recente, că EL i-ar dori mai aproape, dar nu-i posibil încă. Natura e privită de mulțimile acelea ca avînd puterea SA, falsuri ce se plătesc. Necunoașterea SA corectă în lume nu-i avantajează pe respectivii întrăinați.
În cadrul îndreptării cerute de SUS, e și cunoașterea de sine, un pas esențial. E dificilă și e nevoie de liniștire și aplecare asupra însăți, cunoscîndu-te cu răbdare și tenacitate. Aflînd intimitatea ta acunsă în timp, din varii motive nedrepte majoritatea. Ce te-au înstrăinat de EL și îndreptarea cerută, ocupat de nedreptatea distructivă. Ocupația acesta a cunoașterii de sine e îndelugată și te liniștește într-o împăcare necunoscută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu