Chiar de ești un ordinar de nedrept o viață, zic escrocii, te salvezi de te îndrepți de ignat. Aiureli de răuleni ce pot prosti pe mulți creduli. Cînd lipsește din societate Baza vieții, ne raportăm la ce ni se năzare, că-i mai ca lumea. Adică la edificii, la cîte lumești efemere înjghebări ce-s ca noi de trecătoare. Să nu rămîe nimic durabil ca datoria față de EL, și s-o tot plătim nerozia neascultării SALE.
Nu se știe Esența existenței și se crede în minciuni tărăgănate de mult timp. Și nu s-o priceput defel părăsirile repetate în istorie și veșnicile suferințe sîngeroase și altele la fel. Legătura cu EL fiind definitiv ruptă de milenii nici azi nu se poate încă închega. Și rezultatele se simt tare rău, dar nu se știe că-i strigător la CER, neputința lumii.
Omul sfințește locul indiferent de profesie, e mare lucru să fii om adevărat oriunde e meritorie prestația sa. Dar azi îs foarte rar întîlniți și de regulă dăm numai peste gogomani, ce nu știu ce trebuie cu adevărat, ci doar mișelii. Virtuțile morale is de căutat azi în lume și cu astfel de inși să ne înfiripăm societățile toate. Și cu respect Divin în tot ce fac, că nu va mai fi degeaba ca pînă acuma.
Fericirea e un dar Divin, îl capătă doar cei ce-o merită. Iar unii nedrepți se fericesc singuri pe seama altora, furîndu-le-o ceea ce în timp li se întoarce împotrivă plătind. Ne șiind sensul vieții, adică Baza vieții lipsind din societate nu se știe ce e de făcut cît trăim. Să fim cu bun simț și înspre bine mereu îndrumați la început și ulterior, noi învățînd pe alții. Și să-L știm cît mai corect.
De nu știm să ne purtăm în viață, nedreptatea făcîndu-ne existența, sîntem lesne părăsiți și suferința, disperarea și moartea devreme. Ne pricinuiesc mari nemulțumiri, irosindu-ne traiul, neînțelegînd nimic din viață. Și EL bifînd un rateu ce nu-L satisface defel. Dar asta-i, de nu-L urmăm și nici nu vrem încă să ne revenim nici acuma. Îndreptare cu forța doar EL de-o va catadicsi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu