miercuri, 18 iulie 2012

1681.Natura îi în comuniune cu EL, noi îL ignorăm

   După cum ziceam cînd îi greșim naturii EL i-o dat liber să ne pedepsească, fiind părăsiți de EL. Și la libera naturii putere și-o sfeclim, nu ne mai răsfață, ci pier nepohodiți, nepriveghiați. Cum se nimerește în fața dezastrelor provocate din ignorarea Bazei vieții și a naturii SALE.  Și noi sîntem ai LUI, dar spre deosebire de natură ce-L știe și-i în comuniune cu EL, noi îL ignorăm.
   E o dreptate în toate cele ce n-o intuim ne avînd Esența vieții printre noi edificată. Ci doar nedreptatea, imoralitatea și înrăirea continuă, nepăsîndu-ne de nimic ce e sfînt pe Pămînt. Că toate-s de la EL, dar neștiindu-L corect, călcăm în străchini mereu, greșindu-I.
   Natura ne primește, ne zîmbește și așteaptă s-o pricepem și să colaborăm împreună pe Pămînt.  Corect doar după ce-o știm bine, avem dezlegare s-o punem la treabă și exploata cum se cuvine totuși.
   Cînd îI ești dedicat nu-I poți greși, cauți să fii cum se cere mereu și între oameni la fel. Îndreptat și cu binele în față. Chiar de încă minciuna conduce lumea către nicăieri, în părăsiri și suferințe spre dispariții. Nu-i ușoară lupta și menținerea într-o astfel de lume nedreaptă, să-I fii cum trebuie.
    Provii dintre oamenii societății cu normalitatea firească vieții cotidiene, cu căderi și urcușuri. Dar dezmeticit din vreme și aflîndu-L cum trebuie dedicîndu-I-te, trup și suflet, ai biruit. Și te afli în panoplia sfinților SĂI, știuți pe Pămînt, din timpuri trecute, exemple de ne tăgăduit mereu.
    Și azi de vrei împlinirea, trebuie să dai de la tine, cît poți mai mult, să te întrebuințezi cu folos. Cu voință, să nu te mulțumești a trece prin viață, prin lume nepăsător, bifînd o existență ștearsă. Ci ambițios cît se poate, onorînd ocazia vieții tale și nu numai, cu împlinirea ce-ți stă în posibilități corecte.
    Să căutăm de putem să schimbăm lumea, să o îmbogățim  în bune și utile, chiar ajutînd la formarea unei lumi noi. Fără minciună și nedreptate, ce azi nu-i posibilă a o concepe, înrăită cum e acuma. Pare încă un demers imposibil și sortit eșecului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu