De sîntem cum se vrea de SUS, libertatea în societate nu-i o problemă. Ca într-o comunitate nedreaptă în care nu merită să trăiești subjugat imoralității și înrăirii. Ce ne îndepărtează de poziția SA, ce ne-o cere nouă mai de mult : îndreptarea bună. Și să-L cunoaștem corect, pentru a nu-I mai greși, ci doar binele de făcut.
Deci nu mai avem de luptat decît în noi să ne cunoaștem și îndrepta corect. Și în societate la fel cumsecade, dar fermi și dîrji, cunoscîndu-L cu adevărat. Nu-i chiar complicat și se poate, e nevoie de voință și răbdare cu perseverență.
Și viața nu va mai fi un lucru gingaș, ci hotărîtor într-o devenire ce n-o întrezărim azi. Tulburarea unei existențe nedrepte este încă lesne și-i explicabilă că nu-L știm. Și nici nu ne moralizăm și nici binele nu-l înfăptum, ci-i dăm înainte sub influiențe greșite. Ce trebuie cît de curînd să începem a le uita, înlocuindu-le cu ce-i nevoie trăindu-le.
Ne vom învăța că nu-i încotro cît de curînd lumea va începe schimbarea. Și relele și urîtele comportamente vor fi amintiri nemaidorite în viață. Iar cît despre EL, cunoașterea SA va fi radicală și cît mai adevărată și curată. Nu murdara și de ne recunoscut actuala imagine ce nu-L definește azi. Încă-i devreme dar vine timpul.
Încă un simțămînt uitat, onoarea, va fi reabilitată la justa sa valuare și simțit ca atare. Că încă-i goală de conținut oriunde în nedreptatea încă actuală de azi. Dar se va reîntoarce printre noi să ne deștepte cînd uităm cine sîntem. Demni urmași ai LUI pe Pămîntul SĂU și al nostru, dar în devenire. O devenire încă necunoscută, nu-i timpul, dar se simte, vă zic acuma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu