2886.În loc necazurile să ne deschidă ochii spre bine

  Cei plecați pe lîngă faptul că cer atenție și o rugă către EL și pentru ei înstrăinații acolo. Cu cîte de îndeplinit, ce aici nu-s cunoscute, mai vor să ne și îndrume. Cum e mai bine ei deja știind, noi încă nu în așa nedreptate pasivă în fața LUI. Dovedindu-ne neputincioși din fire prea înstrăinată LUI și nouă. Și nu ne dumirim mai defel, de cum trebuie să ne comportăm, ci tot mai rău și urît.
  În loc necazurile să ne deschidă ochii spre ceea ce trebuie să fim între noi și cu EL. Noi din contra ne înstrăinăm, parcă-I facem în ciudă mereu și ne și mai apasă nevoia. Inconștienți de EL și noi, ne tot trecem degeaba, irosindu-ne viața, nepricepută. În așa nedreptate trufașă, ce nu-i pasă de noi ci de ea să persiste cît va vrea. Dar nu-i cu putință, EL va interveni în viață schimbîndu-ne cursul cînd a vrea.
  Nu-I priceput mai deloc ci nedreptatea e tare și mare, schilodind vieți cu nepăsare. Fiindu-I datori ne mai lasă speranțe de mai bine și se face că nu ne vede toate prostiile.