Deci justiția în ultima instanță alcătuiește, delimitează drepturile popoarelor. Se poate ca justiția ce-i o putere, să fie mai îndreptățită ca însuși acel popor pe care-l reprezintă. O justiție adevărată, nu cum e la noi acuma, o poleială mincinoasă, hîdă la cheremul politicului deslînat și nedrept. Ca întreaga societate în derivă strîmbă și fără EL, în general, ca-n lumea de oriunde.
Moravurile poporului trebuiesc îndreptate în timp și cu aplecarea necesară. Ca-n final și drepturile și obligațiile să se poată afirma nestingherite. În bine, cu bun-simț și dreptate față de noi și cu EL, conștienți pe bună dreptate mereu de adevărul SĂU. Majoritățile nu-s mereu și cele ce au dreptatea de partea lor. Influențabile, pot lesne greși, deci trebuiesc bine îndrumate și lămurite oricînd.
Să nu uităm vinovații îs interesanți, cei cumsecade îs și mai interesanți. Iar societatea în ansamblul ei e cea mai interesantă și de respectat întocmai. Moral și de bine mereu fără rău și urît, ci cu dreptatea înainte de toate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu