2980.Ne trebuie pentru nu mai strica ancestralul firesc

  Imparțialitate să nu fie dusă în derizoriu, ci justiția cu a ei dreptate împărțită cu adevărat cum trebuie. E nevoi și nu altceva, că ne furăm singuri căciula și nu progresăm cum se și vede de o vreme. În cunoaștere noastră și a lumii, a universului, a naturii Pămîntului, ce nu-i mai de încălcat defel. Ci cu fermitate și aici dreptatea de impus, cunoscînd ceea ce știm.
  Căznindu-ne a afla corect cum să fim pretutindeni unde și cum trebuie. Unde nu stăpînim bine utilizarea imediat a îndreptării necesare în concordanță cu firescul. Mediului înconjurător, aflîndu-l de la cine știe, că se știu destule ce nu-s valorificate cu dreptate. De foarte multă vreme, ponderați și cu bun-simț mereu între noi toți, așa să ne obișnuim a fi.
  Chiar de ni se pare că stagnăm prin așa drastice metode de împăcare cu firescul. Să ne cătăm de drum aflîndu-l cît se poate de grabnic adevărul gol goluț în legătură cu tot. Ce ne trebuie pentru a nu mai strica echilibrul Pămîntului ancestral.