miercuri, 4 iulie 2012

1622.O termină nemulțumiți cu viața, oare de ce?

   Dovezi ale existenței SALE îs pretutindeni, de vreți a le vedea, că de regulă nu se vrea de nedrepți. Și-s urmați de mulțimea needucată în spiritul corect al adevărului nostru. Că toți pretind că-L știu și slujesc, minciuni. Uitați-i părăsiți cum suferă și-o termină nemulțumiți cu viața, oare de ce? Și nu numai ei ci și ai lor, cu duiumul mereu exemple de nerealizați cum trebuie. Că-s fără EL și nedrepți.
   Asistăm de 1687 de ani în care impostura nedreaptă LUI și nouă se dă mai ceva decît autenticul SĂU. Și o reușit să ne mintă cu nerușinare și încă o ține tot așa.
   Ne mai atrage să ne dăm corecți și drepți și-n fața unor novici ține figura, dar la o adică se vede tărășenia. Și nu totdeauna și plătește nedreptul în lumea nedreaptă de azi.
   Într-adevăr ni-i teamă de EL, cînd ne gîndim bine, că-n ființa noastră cît de străină LUI. Tot e ceva intim ce te mobilizează, cînd e cazul și aproape pe nesințite, reacționezi involuntar. Chiar cum trebuie și pe neașteptate chiar și ție inexplicabil, ceva ce ne depășește de demult. În fire rămasă o restanță ascunsă, ne știută, ne scontată în definitiv.
   Nu că trebuie temut, ci respectat și știut corect, care-i cu totul altceva. Și EL ne dorește îndreptarea nu înspăimîntarea cu toate că și aceasta-i o componentă  de luat în seamă în utima instanță.  Mai ales pentru înstrăinații de EL și înrăiții nedrepți, ce nu-L știu de altfel. Nu că toți sîntem de treabă, în fața SA, se schimbă situația, nu-i ca-n lume.
   Și chiar între oameni nu toți sîntem cu bun-simț, ci foarte puțini și înspre bine orientați. Că nu de florile mărului, ci pe bună dreptatea EL ne dorește îndreptarea. Deorece imoralitatea-i peste tot în formă și ne domină viața nedreptă și fără bine. Și lucru adevărat și fără EL știut cum trebuie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu