Viața ne poartă prin cîte trăiri și exemple ale neputinței arătate sus și tare. Fără noimă însă, dispariția unor inși cu religiile lor strașnic păstrate. Greșindu-ne nouă și LUI mai ales, în plată strașnică de astă dată cu adevărat, că nimica nu se iartă. Și nu-i la întîmplare, încă o vreme. Doar ne-om dezmetici să ne fie viața viață și priceperea aleasă, nu așa la derută.
Vedem și auzim în cadrul acestor culte inculte că îs invocați închipuirile NT și nu numai, să mijlocească. În CER pe lîngă EL în cîte demersuri demne de fiecare în dreptul fiecăruia. Că EL ne așteaptă să I ne adresăm în deplină, cît putem deocamdată, în cunoștință de EL și noi cumsecade. Îndreptați între oameni, natură și oriunde ne aflăm, urmîndu-L de capul nostru.
Cum ne vine la fiecare ne ascunzîndu-ne nemernic după poala oricăror necuviințe fără EL. Că tot în plată nedreptă vom fi rămînîndu-ne nouă și LUI datori neîmpliniți în viață, de viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu