Nu-I vine bine la socoteală de-ți pui capul pe trunchi, ia-mi viața Domane! TU mi-ai dat-o TU ia-mi-o, că eu singur nu-ȚI sînt destul de bun! Nici timp de învățătură nu-i și pace, o trecut iarba de coasă și baba de frumoasă, se vede. Cam așa-s timpurile actuale în aprige nepriceperi, încîlcite neclarități și EL dîrz. Ne privește pe ăști nemernici ce-i de capul nostru în deriva vremurilor netrebnice.
Și cu varza unsă și cu porcu-n coteț nu-i în așa lucrare, e prea timpurie, e să se coacă. Las-o Doamne că TU timp și spațiu ai, cu noi e mai bai și pe nepusă masă sîntem. Tot luați cu fulgi cu tot de vremi ce ne dărîmă, construcția nu-i chip a-ȚI fi pe plac. Ce să-i faci cu așa năravuri stîrpe de izbeliște-ndărăt cu năduf și căutări cît ne pot ține astea toate.
Cîte le putem cuprinde că nu sîntem nici noi zmei și nici pocitănii de nimica, dar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu