Nu sîntem cum am vrea și cum credem, nici acei aleși de EL după principii care nouă ne cam scapă. Cum o fost neamul meu pînă la mine, cred și eu încă o vreme de voi putea să-I fiu?! Cum mă tot îndrumă și ni-i tare greu, înrîuririle nefirescului uman încă-n vogă. În lumea de azi și de cînd e lumea asta fără EL și noi neputincioși tot dovedindu-ne.
Între noi și cel mai grav nici de EL nu ne pasă, purtîndu-ne ca și cînd nu E. Ci-I acolo Undeva Cineva, ni-I și oarecum să-I zicem mai acătării, unii ferindu-se. Ca de ceva ne la locul SĂU și E și trebuie să ne tocmim a fi normali cu EL și noi. Că altă cale nu-i, o fost cred o vreme îndelungată cînd cred și EL ne dorea îndepărtați.
Definitiv, ori poate mă înșel, că-i tare dificil de a stabili o relație cu CER-ul corectă. Cum am tot dori, dar ne împiedică firea needucată corect, lipsa celor șapte ani de acasă cu adevărat Normali. Baza vieții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu