1366. Vremea pe la noi

   Natura Sa dată nouă să ne încînte şi însoţească permanent pe acest Pămînt al SĂU, e şi un exemplu de urmat în relaţiile cu EL. N-o prea simţim şi nici n-o ştim prea bine, dar e un unicat şi un Tot de ne înţeles cu noi împreună şi Universul SĂU.
   Între noi oamenii din cadrul acelui Tot, amintit mai sus, să nu ne impunem nici binele cu de-a sila, ci să colaborăm cu bun-simţ.
   Şi EL face parte din Tot-ul acesta ce încă nu-L ştim, E Responsabilul de noi, din CER. Şi oamenii îL cam ştiu, dar încă-s bruiaţi de nedrepte religii ce încearcă să-L ascundă după necuraţi închipuiţi. Va veni şi ziua LUI şi a noastră înspre cunoaşterea adevărată şi corectă fără tăgadă.
   Pînă atunci mai avem metehnele noatre, de a ne lecuit de ele. Că se zice că mai tare decît egoismul şi iubirea de sine pentru unii, e ura şi invidia faţă de ceilalţi.
   Şi-n spiritualitate chiar şi N. Steinhardt recunoaşte că mulţi văd în creştinism un cretinism bun pentru nebuni şi creduli, gură cască. Se simte că nedeapta religie e pe sfîrşite-n lume şi-şi dă obştescul sfîrşit. Şi se va reinstala EL din nou ca la început, acuma pe căi noi şi alte înţelesuri.
   Regăsirea LUI e o muncă ce nu-i pe-o singură cale ci un număr infinit de căi. Pentru fiecare cum şi-L găseşte singur, străduindu-se cum poate. Reţete se pot da, a mea o cam ştiţi, că v-am tot zis-o. O pot repeta : cu o familie în spate şi-n timp ce L-o respectat şi cu bun-simţ între oameni. Cu tata meu pămînteanul, EL o avut o socoteală de l-o salvat de la moarte printr-o minune, ce tata o tot aminteşte.
   Era neînsurat într-o misiune de serviciu militar angajat, jandarm, prin părţile Neamţului. Trebuia conform VT să-I fiu închinat, dar situaţia în ţară nu da voie la aşa ceva, decît cine ştie cum.O venit rîndul meu, cam ne la locul meu vre-o 56 de ani, în care timp EL m-o tot altoit. De zicea tata că nu mai ştie pe altul ca mine cu atîtea accidente şi unele grave şi foarte grave şi totuşi viu.
   La 56 de ani căutînd să-L rog aşa tam-nesam pentru socrul meu ce era grav bolnav, să iasă viu dintr-o operaţie grea. Şi-o ieşit, şi-o mai dus-o, dar era complet necredincios şi cam departe de căile LUI, aşa era vremea pe la noi. (voi continua)