Omul nedrept, limitat şi nu numai el ci şi-o societate nedreptăţită cîndva, se gîndeşte doar la revanşă întruna, Şi nu vorbeşte de ea niciodată, mocneşte în ea, ca ungurimea pe noi. Şi noi la rîndu-i pe ruşi şi urcaineni, ce-s la mijloc nişte nepotriviţi vecini. Deşărtăcuine-i totul de nu-L ştim şi îndreptaţi să ne căznim a fi. Toate aceste nerozii dispar într-o lume cum ne vrea EL şi Lumea LUI. Ne vom preocupa de a fi cît mai a cătării între noi ca oameni moralizaţi şi făurind binele şi utilul nu numai nouă.
Şi şi mai deosebit să-L urmăm, nu cum îşi închipuie unii acum, citind aceste rînduri, scalavii SĂI, ci o conlucrarea. Da, nu se ştie cum va fi, dar totuşi ceva, ceva tot întrezăresc oarecum. Avînd interese mai altfel, mult diminuate, ca acestea de azi, împrăştiaţi în nedreptăţi şi rele şi urîte fapte tot mereu. Ci preocupaţi în gîndire şi spirit, ceea ce azi nici nu ştim cu ce se mănîncă. O altă lume e-n realizare-n curînd, înlocuind-o pe aceasta perimată, deochiată şi nedreaptă pentru noi şi EL.
Se poate zice despre puterea ce-o inspiră EL că-I dreaptă şi energică, nu se încurcă în hăţişurile lumescului deşănţat, simplă şi la obiect. Respectarea Sa prin orice-i de interes omeneşte întîlnit cît vieţuieşti. Ne căutînd medierea, superficialitatea de-a fi cu toţi, cîte bordee atîtea obicee. Nu, există o linie trasată de SUS şi-o urmăm, adaptîndu-ne din mers la ea.
Libertatea bine înţeleasă, nu haotică şi fără bun-simţ între oameni, pentru aceea se luptă căutînd-o obişnuindu-ne a o avea corectă. De regulă împotrivindu-ne LUI, ni se pare şi sigur e aşa, fragilă e viaţa în nedreptatea faţă de EL şi imorali în societatea umană. Onoarea să fie la îndemîna oricui cu adevărat.
Trecutul doar ca pe-o sperietoare ce să ne ţie la distanţă de greşelile săvîrşite şi plătite odată. Şi cum e moda azi, azi ce plăteşti viu, nu trecutele glorii te vor menţine ori nu-n lume Sînt destui puturoşi de put, care munca nu le place, de regulă-s şi canalii, oribile fiinţe de nerecunoscut ca oameni.
Sînt oameni şi oameni, nu seamănă unul cu altul, ci doar aparent, avîntaţi şi cu oarecare demonstrate posibilităţi, se îneacă ca ţiganul la mal, cînd e să demostreze ceva mai a cătării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu