Fiecare-şi exprimă propriu stil de existenţă, de prostie , de nemernicie, de fudulie, de îndărătnicie, de credinţă. Hopa ! Nu -i aşa, EL e unic şi noi foarte diferiţi şi de neînchipuiţi de încurcaţi în propriile neînţelegeri. Vrem de toate şi nu prea putem nimic, decît rar mai şi înfăptuim ceva, cine ştie la cîte generaţii o ceva.
Orice ar fi cînd datoria ne cheamă în faţa SA, nu că ne prezentăm cum o fi, şi ce-o ieşi s-o vedea în timp. Că-i degeaba totul, ne trebuie măcar o străfulgerare de măcar respect, e totuşi CEL ce ne-o creat, cum om fi. Sîntem ai LUI de ne place ori nu, sigur nu ne place, liberi şi fără zgardă ori alte mijloace de coerciţie, zicem.
Atîta amar de ani, ne-am făurit şi idoli, zei şi alte închipuiri deşarte ce nu ne băgau în seamă şi noi pe ei la fel. Fiecare-şi făcea de cap cum îl tăia bila, şi deodată debarcă EL pe plaiuri carpatine ni ne trage de seamă, c-o fi c-o păţi! Şi am păţit-o lată, şi? Minte nu ni s-o ridicat din părţile de jos. Ci tot pe acolo-i şi acuma de se uită la net şi nu-şi dă seama-i ea-i, ori chiar ea.
Şi El din înaltul CER-ului, oare nu-şi face cum să ne dezmeticim fără mari pierdei, îI sîntem simpatici şi nărăviţi. În rele şi urîte apucături, închipuite religii ce-L înlocuiesc-cîrpesc lipsa SA dintre noi. Îi baza strînbă pe-o rînă hăt aproape cu zgaibele-n sus. De asta cînd o venit simplu cu toată amploarea SA inexplicabilă, ai noştri straşnici religomani, nu-L simţiră de-a lor. Pentru că ei îs răzghiţi pe coclaurile neputinţei hîde şi se cred nemuritori cu capul subsuoară să nu şi-l piardă cumva.
Ei îs tot noi, cum o dregem tot cu fundul gol ne va găsi, gata de a o lua pe cocoaşă, nu ne îndreptăm niţel măcar. Aşteptări cît roata carului şi datorii cît nuca, asta ni-i dorinţa şi toate minunate şi de EL date cît mai fără bătaie de cap nouă. Moi-s posmagii, de nu mînaţi înainte carul la jmîc, că nu-i altă cale, aşa de putoare-i lumea . Şi totuşi nu toţi, ci unii mai fără chef şi şmecheri şi nedrepţi în toate cele şi fără pic de EL. Va fi greu şi nu totuşi imposibil pentru EL. Noi nu vom face umbră degeaba pămîntului.
Să ne cătăm de lucru mereu nu tăind frunze la cîini, ci cu folos şi bine. Că-i mai corespunzător în timp orice activitate decît să aşteptăm cîini cu covrigi în coadă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu