Morala nu-i sinceritate ci reguli aspre de riguare. Bunu-simţ nu-i de vînzare ci de mic îl are fiecare. Sinceri se cade să-I fim numai în faţa SA, şi nu altfel că-i bai mare.
De mirare, dar aşa se zice în Japonia gînditorul (oarecare) plîmbîndu-se-n pădure, natură vie şi împodobită. Vede şi ce-i sterp şi gol de viaţă înfunzită. Cu atenţie mărită cu îngrijorare de EL întreabă ramura cheală ce pe loc împodobită-i de viaţă înfloritoare, astfel îl vesti. Că există-n CER şi de noi toţi e preocupat să fim cum ne ceruse, drepţi şi cu ştiinţa SA, cît ne vine fiecăruia.
E cel mai greu din tot ce ţi se cere, să fii în pace cu firea ta nedreptă, îndreptată. Un dialog ce te căzneşti din greu că sinele îţi cere la rîndu-i îndreptarea vechilor metehne ce te înstrăinară de moralitate. Şi nu numai metehne ci şi îndărătnice urîte rele fapte, ce trebuie grabnic îndreptate.
Ori măcar abandonate şi greşeală să nu mai producă vreodată. Se zice că-i doar o meditaţie dezmeticirea la realitatea SA şi a noastră ce ne-o doreşte EL, dar cu imediate consecinţe. De atunci înainte alt om te cheamă a fi, cu aceiaşi înfăţişare poate, dar complet schimbat înspre bine şi pic de nedreptate.
E un semn simţit de împăcare cu ceva ce nu erai, şi mirarea-i lungă şi lupta continuă, poate nu la fel de grea. Că între timp te-ai cam obişnuit cu noua ta înfăţişare ce-i din nuntru tău şi-n afară tot aşa senină mai.
Şi vine şi trecerea dincolo, de eşti mai bun la EL, e mai domoală, o ştii din timp, o aştepţi mulţumit de toate. De nu eşti îndreptat, ci imoral şi nedrept în toate cele cît să-L nemulţumeşti şi pe noi vii, e grea despărţirea. Speriat de moarte, că ea-i principala tu dispari încet dintre cele cunoscute şters îndepărtîndu-te în neantul tău. Construit în nedreapta viaţă zi de zi în nepăsare hîdă şi rea cu obiceiuri urîte nedrepte, nici de EL habar nu aveai.
Imposibila existenţă de aici, de nedreaptă ce era, îţi va deschide dincolo o imposibilă continuare, ce te va îngrijora. Speriat şi altele asemenea, mai ales că-i schimbarea repede şi rea, rece şi sinistră, cu gîndire rea şi spirit ne ştiut bine. Nu ai avut timp de tine ci de fală rea, nu te-ai priceput a fi cum trebuia, şi plata-i grea de teamă rea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu