Unii credincioşi aşa-s de dezorientaţi în credinţă, ei cred dar nu-s siguri pe ce cred. Şi nu-s credincioşi oarecare ci monahi cu vechi state în domeniu. Explicaţia : se crede în necuraţi, morţi şi alte minciuni ce-L ascund pe adevăratul Dumnezeu, care nu vrea să se arate de nu-I recunoscut. Şi nici dorit între oameni, fiindu-le servită nedreptatea, sub falsa denumire de fiul omului, fiul lui dumnezeu, aiureli de prostit la greu gură cască cu duiumul. Dar mulţi simt falsul, le vine informaţia curată din surse drepte, dar e prea de tot gogoriţa şi-s descumpăniţi, lăsîndu-se păgubaşi, retrăgîndu-se atei, ş-o duc mai bine, EL înţelegîndu-le limitele cu bun-simţ.
Deci şi iezuitul Auguste Valensin se îndoieşte de în ce crede, c-o fi ori nu EL? EL este dar să fie ştiut cu adevărat cine-I, nu un tată de muritor de rînd şi violator militar roman, o trăsnaie cu pretenţii de îndumnezeire. Curată prostie, foarte ascuns adevărul de fudui tăntălăi încă de la începuturile creştinismului, dar acuma mult mai uşor. Azi nici nu-şi mai bat capul cu minciuna veche de secole, o tot repetă, de le-o intrat în reflex. Şi cei ce-i urmează, cu greu o vor uita neghiobia ce i-o tras îndătăt din faţa SA, plătind la greu prostia.
Asta e aiureala, că iniţial autorităţile spirituale din Imperul Roman, sau opus minciunii strigătoare la CER. Dar au fost forţate de politica nedreaptă, înspre îndoctrinarea forţată cu falsa religie. Mult sînge o curs pînă s-o înscăunat nedreptatea, unde-i şi acuma, unde o prins cheag şi comandă hîd.
Toate au fost cu acordul SĂU să ne încerce. Şi nu am rezistat ispitei, contestîndu-I locul, Unicului Dumnezeu. Schimbîndu-L c-un necurat. Şi repede s-au găsit destui potlogari să urmeze cu ardoare nemernicia, şi azi. O tot trecut timpul şi sîngeroasa religie, o tot pedepsit nedreptatea celor ce-o urmau şi-n jur destul şi pe alţii neştiutori şi imorali.
La vizitele de la noi 1935, EL căutînd să ne lămurească cam cum se pune problema cu EL şi noi. Şi să-L ştim şi moralizati a urma. O bătut şaua ca nedreapta credinţă să se îndrepte, dar n-o fost posibil, pînă azi, tot strîmbă e. Şi încă încercarea SA face victime, foarte puţini ştiu adevărul SĂU, majoritatea şchioapătă în lumescul nedrept, plătind greu tribut încă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu