4162...În timp și spațiu.

  În acele vremi, de foarte mult trecute,  Pămîntul era pentru prima oară locuit de oameni, o ceată de încercare în așa ostilă împrejurare. Cum era Terra acelor vremi și au mai fost nenumărate alte populări, sporadic aduse de oameni azi la cunoștință. Nu era o pereche doar cum se acreditează în NT, ci diverse împrejurări controlate de SUS înspre desăvîrșiri umane.
  Demne și deprinse a fi normali în ceea ce ni se cerea pentru devenirea ce nu-i terminată nici azi. Au fost ulterior sub directa SA preocupare înlesniri ale unor așa numiți aleși să-I fie intermediari între noi și EL și n-o mers defel. Presimțite din CER dar totuși ca viitoare exemple de ne urmat și de alcătuit o conlucrare cu adevărat cum se dorește în termeni adevărați corecți.
  Ce se va înfiripa cînd va considera CER-ul că-i posibil și va fi, luîndu-se toate măsurile și cîte vor mai fi nevoie în timp și spațiu.

4155...Și viața pe noi.

  Poate și viitoarea apropiere, încercare doar va fi, rămînînd mereu încă o vreme tributari priceperii Divine. Ne venindu-ne bine la socoteală apropierea de EL și EL așa distant din fire cu unele excepții zise pe aicea în timp și spațiu. Chiar de pe aceste meleaguri petrecute nu cu tare multă vreme dar în alte temeiuri de gravă nepricepere între noi și EL.
  Au trecut cu aprige urmări de ne șters, dar în fața LUI tot necorespunzători ne aflăm și azi. După cîte tragem și mai avem de tras, nu-i la mare preț căutarea SA împreună cu îndreptarea așa de cerută de SUS nouă. Nu se va mai lăsa așa de ușor păgubaș cred, de a ne îndruma cu un folos simțit în bine și SUS și mai ales jos cu priință de durată lungă.
  Nu așa ca să ne tot aflăm în treabă cum încă o tot amăgim viața și viața pe noi.

3677...Rămîn chezașe între noi și-n fața LUI

  Din ce motiv pornita încercare crezi de a crede, nu contează, dar constați neputința. De a fi cum trebuie în fața SA în primul rînd, examenul nu crezi că-L poți lua. Te încearcă purificatoare amintirile și speranța de a fi cum trebuie, e doar o nădejde. Nu ești sigur, nu ți s-o confirmat ești în dubiu, o vreme și-i tare neplăcută așteptarea.
  Lupta cu închipuirile de bine și rău, nu te consideri împlinit suficient de copt. Corespunzător între oameni, nu te prea știi și de EL, ce să faci a fi cum trebuie. Așteptarea e lungă ca s-ajungă, ți se lungesc toate simțurile, preocuparea de neîncredere încălecată. Cînd ni se întinde un deget doar, îI vrem toată mîna, lacomi după atîta secetă neputincioasă.
  Gîndurele trec și vin, faptele și vorbele rămîn chezașe între noi și-n fața LUI.

3638.Cînd va fi vremea aceea afla-vom atunci

  EL nici tare nu se prea sinchisește de teoriile și religiile pe baza NT, is o încercare. O ademenire în direcția greșită a omenirii, date în timpuri cînd era încă supărat pe omenire. Își lichida încă fosta SA încercare de popor ales și nu-și dorea degrabă altă încercare cu noi. Depărtat și încă și azi în expectativă față de noi și noi de EL, EL știindu-ne ce ne poate pielea, oarecum, cred.
  Noi pe EL mai deloc, ascuns simțurilor noastre, doar inspirate de SUS, știri. În tălmăciri mai mult ori mai puțin exacte, că de fapt pînă nu ne vom dumiri cum trebuie. În fața SA aflîndu-ne calea, confirmată la sigur de noi toți demni și cu adevărat. Conștienți de noi cum trebuie, oameni de omenie în așteptare corectă de a-L ști.
  O astfel de perspectivă este la îndemîna LUI, cînd va fi vremea aceea afla-vom atunci.

3336.Fără noi nu se-ncheagă mai nimica preconizat

  Tot încercăm unii să îndulcim sălbăticia lumii, dar fără EL în acestă încercare. E imposibil, nici noi ne fiind decît în anticamera aflărilor trebuincioase tuturora. Trebuindu-ne încă cunoștințe de care lumea-i săracă, sărăcită de neputința. Ascunsă-n necurățenia la modă veche și nedreptatea noastră, înstrăinați mereu. Departe de calea dată în cunoașterea ce trebuie să o aprofundăm și nu reușim.
  Mai deloc în așa lumesc, cel puțin glumeț, neserios, fără EL și noi încă imorali și înrăiți. Străini pe Pămîntul dat a ne susține într-o existență comună aflării SALE și noi demni. Cumsecade între noi, știindu-L și respectîndu-L măcar, conlucrînd la proiectul CER-ului. Fără noi acest necunoscut gînd de SUS, nu se înfiripă, facem parte din întregul ce încă nu-i.
  Conlucrînd benefic doar Pămîntul și CER-ul, fără noi nu se-ncheagă mai nimica preconizat.

3323.Ce atîta amar de vreme o fost mințită și noi după ea, părăsiți și-n nevoi cît carul

  Omul ființă socială, e pusă la încercare aprigă, cînd e obligată să conviețuiască fără bunătate. Și normală, firească toleranță între oamenii societății, nemernicia nu-i de suportat. Ci-i de îndreptat strîmba orînduire, ca-i și azi colaboratoare a nedreptății obișnuite. Doar șmecheria și fărădelegea-s întîlnite-n astfel de colcăite și de izbeliște traiuri.
  Unde Dumnezeu ne părăsește în încercări de ține a ne învăța minte și a ne îndrepta. Pe veci să nu-I mai încălcăm dorințele date, respectîndu-le cu sfințenie mereu, cumsecade și cu frică de EL. Nu de minciuna fudulă și lașă, necurățenia întruchipată, încă tare și mare azi. Dezmeticiți-vă neputincioșilor, vi-i greu și calea n-o dibuiți, de nu scoateți nasul din puturoasa nedreptate.
  Ce I se face LUI și nouă, dușii de nas de vreme multă, e timpul aflării dreptății. Ce atîta amar de vreme o fost mințită și noi după ea, părăsiți și-n nevoi cît carul.

3057.Condiția umană incapabilă, dar gîndirea și spiritul

  Cînd din varii motive cădem voit ori cine știe cum e încercarea dată, în patima banului. Ahtiați de valori materiale de ori ce fel, ori de vițelul de aur, banul, lăcomia nețărmurită. Ne excludem din ținutul spiritualității de orice fel, avînd alt zeu nefiresc și material. Chiar de nedreptele religii cooperează cu minciuna și avarii de orice fel, treaba lor.
  În fața LUI sînt la fel de vinovați toți și trebuie să se îndrepte ca să le fie bine. Că-n nedreptatea închipuită, raiul e pe Pămînt oricum de nefiresc, dar nedrepții i se complac. În nedreptatea în floare fără EL și inumani, imorali și înrăiți la culme. În asemenea condiții părăsirile LUI curg și necazurile așijderea. Și din orice fleac se pot naște catastrofe ce ne pot dărîma, ratînd și așa timida viață nepricepută corect.
  În așa lumesc deșănțat, al urii neîmpăcate, din te miri ce neajuns minor escamotat. Condiția umană e incapabilă de multe ori de ceea ce trebuie, dar gîndirea și spiritul. Ne domină căderile și trebuie vrem nu vrem să ne ridicăm oameni cum trebuie.

2674.Și n-o fost recunoscut și i se ofereau bilete...

  Mi-o atras atenți o întîlpare mai altfel, petrecută nu demult la noi cu ocazia unui concert. La București, Giani Morandi, cunoscut artist italian, în vîrstă acum, dar încă activ. O făcut o încercare, intrînd în vederea concertului ce-l avea de susținut, nu pe unde se intră ca artist în concert. Ci pe unde intră publicul, și n-o fost recunoscut și i se ofereu bilete contra cost la propriul său spectacol.
  Așa-i și-n cazul SĂU, pe Pămîntul SĂU, printre creația SA, oamenii și celelalte. Că toate-s cu acordul SĂU, ori chiar de EL concepute și în realizare cum noi nu știm. Deci nu-I recunoscut și nici respectat, ci o minciună gogonată, închipuit zeu de către nedrepții SĂI și ai noștri. I se dă cu tifla aproape în față, de către nedreptate în floare, ce ne ia de fraieri, de multă vreme.
  Găsindu-și și adepți suficienți, ce nu au minte nici cît o vraghie, să-I întorci dosul. Însuți Creatorului lumii și să nu sughiți măcar, e ceva cu așa nelegiuită treabă. Ce trebuie cumva îndreptată cînd va hotărî EL, că toate-s cu acordul SĂU făcute și desfăcute.

2369.De bine să știm, conviețuind, de rău niciodată

  Binele și răul îs de SUS date în lume, să ne puie la încercare EL. Nu le putem descifra, îs încifrate SUS și noi neputincioșii, îi dăm cu presupusul la greu. Nedreptatea și-o pus și ea amprenta în cîte credințe strîmbe LUI și nouă. De bine să știm, că numai cu el să conviețuim, de rău niciodată, ca s-o ducem în viață. Și ca să ne desăvîrșim, să nu-L uităm niciodată, ci să-L respectăm deocamdată.
  Nu-i de echivala binele cu răul niciodată, de ești om cu mintea întreagă. Și simțul eroic ne dă tîrcoale mereu, să ne realizăm, nu o simplă viețuire, ce considerăm că nu ne prinde. Ci mai ceva deosebit, și de regulă nu realizăm mai nimica, limitați. De neputințe și nedreptatea din noi și în lumea fără EL, e dificil de reușit cum trebuie.
  Spiritul și gîndirea ne salvează de știm să ni le valorificăm, chiar în așa lume. În care minciuna și urîțeniile predomină totul, putînd să ne înălțăm prin bine. Și aflarea Sa corectă, că spiritul și gîndirea din EL îs, părți ce ne definesc de ne lăsăm a fi cum trebuie.

1795.Să și facem cum ne cere, că nu-i degeaba

   Ni-i teamă și-i și molipsitoare la o adică, cînd ne-o dă de învățătură de minte. Dar de puține ori ne și prindem de acea încercare a Sa către noi. Și încercăm marea cu degetul și ne merge de căutăm să-L ascultăm nu numai cu urechile. Ci să și facem cum ne cere, că nu-i degeaba și vom avea de cîștigat. Marea cu sarea, de vom ști să fim cum trebuie și la timpul SĂU. Că nu ne mai lasă de izbeliște.
   Odată încăput pe mîna SA, calea ți-i alta și vrei nu vrei trebuie musai. Cale de-ntors nu-i și să-ți vezi doar de drum, cum o fi cum n-o fi, asta e. La îndemînă ți-i îndreptarea și să-L afli cum poți pricepe. Că nu-i mereu ușor și la îndemînă, numeroase-s neînțelegeri ce cu greu le pricepi. Și-o mai iei și-n barbă, dar știi că altă cale nu-i, măcar încă un timp.
   Pînă cînd mai poți fi cum trebuie în fața SA, schimbat, alta va fi viața. Și-n schimbare te ve-i limpezi, ca și privirea ți se va curăța de mizeria. Nedreptății ce ne cuprinde vrem nu vrem în actuala existență, azi în lume. Deci ochii ne dau de gol, că sîntem contaminați de fărădelegea lumii noastre. Și de nu putem dezmeticirea, ne pasc nevoile și moartea fără rost.
   Că puterea de îndreptare nu-i și viața ni-i chin și vai, fără șanse, că nu sîntem capabili defel. Și modificarea felului de a fi n-o concepem firească, opunîndu-ne, o sfeclim, cînd ni-i mai mare dragul.

1534.Ne duc la părăsirea SA

  EL a creat lumea oamenilor şi o dat şi binele de făcut, dar şi răul pretutindeni între oameni să-i încerce. Puţini reuşesc să nu-l înfăptuiască, majoritatea-s nedrepţi cu rele şi urîte fapte şi de bine nu ştiu, de EL nici atîta. Răul şi binele îs de sorginte Divină, nu-s de om făurite, ci puse-n lume să ne învăţăm corecţi a fi, cum vrea EL. Nu-i uşor de făcut numai binele, e o mare încercare şi grea, dar altă cale de îndreptare nu-i şi să-L aflăm corect.
   Aflarea SA, EL ne-o lasă la libera alegere, doar să fim mai întîi moralizaţi bine şi pe urmă să îndrăznim spiritualitatea, de ne încumetăm. Că-I mare încercare şi o culme a existenţei umane, curaţi şi buni să ne dovedim a fi mai întîi. De răi şi intoleranţi şi alte nedrepte feluri umane, să nu ne vadă prin preajmă că nu-I sîntem de folos. Deci înspre calea SA, trebuie să ne purtăm eroic şi răbdători, în îndreptarea cerută ,altă cale nu-i.
   Se zice că nu sîntem ai noştri ci de împrumut ni-i corpul şi gîndirea şi spiritul dar Divin. Un tot de ce nu-i al nostru, de nu ne dovedim eficienţa în bine şi util, fără exagerări în rele şi urîte fapte. Se spun multe din cauză că nu-L ştim şi nici pe noi, ce avem de făcut corect în faţa LUI şi a lumii. Să respectăm cele zece porunci Divine şi restul doar binele între noi oamenii. Deci ni-s permise ca nedrepţi toate cele, dar ca îndreptaţi şi cu ştiinţa SA, nu, ci doar binele şi urmarea SA. Nedrepţii părăsiţi vor suferi şi dispare prematur, ratîndu-şi viaţa, cei corecţi cu o existenţă demnă şi adevărată, aflîndu-şi viaţa corectă.
    Ni se spune să nu stăm nepăsători în viaţă, ci să fim activi şi să încercăm de toate lămurindu-ne, cum stă problema cu fiecare lucru. Dar doar binele şi utilul să-l ducem la bun sfîrşit, de restu să ne lăsăm grabnic, uitîndu-le. Că ne duc la părăsirea SA şi dăm de necazuri, noi şi familia noastră, eşuîndu-ne viaţa. Să riscăm doar înspre bine şi nedreptăţile să le înconjurăm pe departe, rămînînd curaţi în faţa SA.
   De prostii nici vorbă să nu fie, la fel ca nedreptăţile. De nu ştim ceva ne oprim şi aşteptăm, cerîndu-I părerea SA. Chiar prostiile-s mai periculoase ca relele, că-s înfăptuite şi de nevinovaţi, din necunoaşterea corectitudinii demne.

1451.Slujbă corectă în CER

   De ce avem boli? O repet, din cauză că-I greşim, imorali fiind, şi ne făcînd numai binele ci cîte nedreptăţi LUI şi nouă. Şi cînd veţi catadicsi să vă îndreptaţi îL puteţi şi aborda de vă interesează, nu-i obligatoriu nici să-L ştiţi. Prin lume-I dosit de nedrepţii ordinari de pretutindeni şi cam necunoscut corect ci aproximat, deci trunchiate informaţiile despre EL.
   Vă recomand o încercare, ce vă costă, o lună supuneţi-vă îndreptării dorite de SUS, absolut fiţi alt om cum se cere, moralizat şi făcînd numai binele în orice împrejurare între oameni. Şi de puteţi neutri spiritual de nu-L ştiţi deja corect şi atunci altele-s datele, moralizaţi-vă şi înspre bine şi viaţa vi-i salvată şi a familiei la fel.
   Nu propăşesc răi şi cei buni îs pedepsiţi, că-i încă ordinea SA pe Pămîntul SĂU. Vă consideraţi buni că vă închinaţi la morţii din nt? şi mai faceţi şi cîteva fapte mai acătării, ori ce ? Cu EL e nevoie să fiţi moralizaţi fără dubii şi înspre bine îndreptaţi mereu în viaţă. Şi-n privinţa spiritualităţii, de-L ştiţi corect bine, de nu, mai bine atei un timp pînă ne va înştiinţa EL oarecum ce-i de făcut.
   Cei răi consideraţi de voi, bunii, pentru că nu sînteţi cum vă vrea EL, întocmai, şi aveţi potenţial înspre ce doreşte EL. Îi ţine-n lume şi pe acei ce vă sperie cu comportamentul lor mai nedrept ca încercare vouă şi cînd e cazul să vă pedepsească. Nu în numele LUI, ci-n numele îndreptării ce I-o datoraţi LUI încă nehotărîţilor, mai acătării cum vă consideraţi. Mai aveţi paşi de făcut ca să fiţi cum doriţi a fi, şi nu vă-ncurcă decît propria existenţă nedreaptă.
   În privinţa Satanei căreia nedreapta religie de oriunde-i, să se îndrepte spre adevărul SĂU, Unic. EL e Singurul din CER Responsabil de noi vii de pe Pămîntul SĂU şi-l are în slujbă corectă în CER şi pe Satana de care nedrepţii nu mai pot. În colo-s uşă de biserică cu fundu-n sus. Neobrăzaţii.
   În nt multe nereguli sînt, inclusiv caută să-I ia apărarea LUI, dar mai întîi îL nedreptăţesc cu tîmpenia de închipuire, de răzmort înviat în cer-ul cui?