3057.Condiția umană incapabilă, dar gîndirea și spiritul

  Cînd din varii motive cădem voit ori cine știe cum e încercarea dată, în patima banului. Ahtiați de valori materiale de ori ce fel, ori de vițelul de aur, banul, lăcomia nețărmurită. Ne excludem din ținutul spiritualității de orice fel, avînd alt zeu nefiresc și material. Chiar de nedreptele religii cooperează cu minciuna și avarii de orice fel, treaba lor.
  În fața LUI sînt la fel de vinovați toți și trebuie să se îndrepte ca să le fie bine. Că-n nedreptatea închipuită, raiul e pe Pămînt oricum de nefiresc, dar nedrepții i se complac. În nedreptatea în floare fără EL și inumani, imorali și înrăiți la culme. În asemenea condiții părăsirile LUI curg și necazurile așijderea. Și din orice fleac se pot naște catastrofe ce ne pot dărîma, ratînd și așa timida viață nepricepută corect.
  În așa lumesc deșănțat, al urii neîmpăcate, din te miri ce neajuns minor escamotat. Condiția umană e incapabilă de multe ori de ceea ce trebuie, dar gîndirea și spiritul. Ne domină căderile și trebuie vrem nu vrem să ne ridicăm oameni cum trebuie.