3050.O vom duce-o așa pînă ni se termică acreditarea

  Ne dăm seama de neajunsurile firii noastre, nu toți și mereu conștienți de neputințele. Ce ne domină viața, de ce nu probăm a le atenua măcar, de nu a le lăsa deoparte? Știu fac parte din noi, așa ne-am obișnuit cu toții, delăsători, lași în a ne modifica. Mai bine să se schimbe ceilalți decît noi, înțepeniții în nedreptăți, rele și urîte porniri.
  Lăuntrice ce dau pe afară, prăpădind mîndrețe de om ce altfel am fi cumsecade, nu? Nu-i lucru ușor să ne schimbăm în bine și cu bun-simț între oameni, dar se poate, de vrem neapărat. De nu o vom duce-o așa pînă ni se va termina acreditarea de SUS și pe urmă. Dumnezeu cu mila, că noi vom necăji, la o adică, ca de obicei mereu ratîndu-ne menirea.
  Sfîrșind de regulă ne împliniți, neștiutori de cum trebuie să fie un om în fața SA și-ntre oameni. Nu degeaba-i vorba aceea, că ai trăit degeaba, nu ai învățat nimica, chiar de ziceai că înveți. Tot neștiutor mori, fără EL și nedrept între oameni, asta e.