3002.Închipuite nelegiuiri, nu destul de precauți

  EL ne dorește transformare în bine, nu tot așa în sălbăticie ancorați, ca-n trecutul îndepărtat. Transformați din toate punctele de vedere cît mai acătării și demni oameni ai Pămîntului. Nu că ne simțim patrioți și naționaliști înfocați, dar echilibrați oameni adevărați, toleranți. Față de bine și utilul necesar tuturora în societățile ce le formăm, oriunde om fi.
  Dar de EL oare ne dăm seama, părăsiți și-n atîtea încercări de dezmeticire spre îndreptarea? Între oameni cu bun-simț, cu binele și nu răul mereu nedrepți, ci cumsecade, măcar. Căutîndu-L sincer cît trăim, ne scăpîndu-ne în vreo spiritualitate potrivnică LUI și nouă. Perversă și mincinoasă, știind să-și ascundă cu dibăcie fărădelegea în care se află în fața LUI și a nostră.
  Nu destul de precauți și în cunoștință de cauză cu EL și noi, în greșeală după minciuni. Și închipuite nelegiuiri, cărora le dau glas, crezînd netrebnici în cîte și mai cîte fără EL Adevăratul.