3042.Ne îndreptați, tot în ere păgîne ne ducem viața

   Nu ne dăm seama, în așa nedreptate ce I se face LUI și nouă, cînd sîntem corecți și cînd nu. Cu adevărat pînă nu ne vom îndrepta cum trebuie tot în ere păgîne sîntem încă. Față de EL și noi în conlucrarea ce trebuia să existe din vechime și n-o fost. Rămînîndu-I datori vînduți, EL înghițînd în sec, că noi sîntem și acuma buieci și fără EL, nedrepți și imorali.
  Inconștienți de ceea ce trebuie să devenim și încă nu reușim în ruptul capului. Nu ne lăsăm de ale noastre matrapazlîcuri ce ne urîțesc în fața SA, rămînînd o chestiune. Ne rezolvată atîta timp cît nu vorbim aceiași limbă cu EL și EL cu noi. Înțelegîndu-ne în demersurile necesare îndreptării noastre și aflării SALE corecte. Demne de oamenii ce ne-o dat să tot fim și încă nu sîntem din varii motive.
  EL le știe, noi nici nu le întrezărim măcar, așa înstrăinați pe o cale rătăcită față de noi. Cum ar fi trebuit să fi ajuns, sîntem în urmă, nici nu știu cum să zic, ce și cum. Doar EL de ne vom învrednici vom afla atunci, de va fi posibil și necesar.