3677...Rămîn chezașe între noi și-n fața LUI

  Din ce motiv pornita încercare crezi de a crede, nu contează, dar constați neputința. De a fi cum trebuie în fața SA în primul rînd, examenul nu crezi că-L poți lua. Te încearcă purificatoare amintirile și speranța de a fi cum trebuie, e doar o nădejde. Nu ești sigur, nu ți s-o confirmat ești în dubiu, o vreme și-i tare neplăcută așteptarea.
  Lupta cu închipuirile de bine și rău, nu te consideri împlinit suficient de copt. Corespunzător între oameni, nu te prea știi și de EL, ce să faci a fi cum trebuie. Așteptarea e lungă ca s-ajungă, ți se lungesc toate simțurile, preocuparea de neîncredere încălecată. Cînd ni se întinde un deget doar, îI vrem toată mîna, lacomi după atîta secetă neputincioasă.
  Gîndurele trec și vin, faptele și vorbele rămîn chezașe între noi și-n fața LUI.

2818.Se împotrivește ceva durabil, de ne priceput iute

  De nu am crede în realizări semețe, ce par pentru unii foarte obișnuite și nu-s. Că hotărîrile nu le iei tu, tu doar faci, constați că nu mai merge ca înainte. Cum erai obișnuit, mecanic îi dădeai înainte și de ți se împotrivește ceva durabil. De ne priceput așa la prima mînă, cazi în munci extenuante și ținere de minte. Că omului nu-i dat să fie așa cuminte și totuși, cum de ne simțim așa de zmei?!
  Pînă cînd EL ne dezmeticește, în a-I fi folositor și nouă înșine și nu numai. Că-i muncă și gîndire corespunzătoare, nu la întîmplare, ci cu bine și moralitate. Între oameni și corecți în fața LUI să-I fim, urmîndu-I dorințele. EL E Dumnezeu, Unicul din CER, Responsabilul de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU. Și al nostru, dat în folosință chibzuită, respectînd regulile naturii înconjurătoare.
  Și-ntre noi să-L facem cît mai cunoscut, respectîndu-L și pe noi cu demnitatea omului. Creația SA, în gîndire și spirit Divin, adevărat în devenire cum ni-i programa de SUS.