4162...În timp și spațiu.

  În acele vremi, de foarte mult trecute,  Pămîntul era pentru prima oară locuit de oameni, o ceată de încercare în așa ostilă împrejurare. Cum era Terra acelor vremi și au mai fost nenumărate alte populări, sporadic aduse de oameni azi la cunoștință. Nu era o pereche doar cum se acreditează în NT, ci diverse împrejurări controlate de SUS înspre desăvîrșiri umane.
  Demne și deprinse a fi normali în ceea ce ni se cerea pentru devenirea ce nu-i terminată nici azi. Au fost ulterior sub directa SA preocupare înlesniri ale unor așa numiți aleși să-I fie intermediari între noi și EL și n-o mers defel. Presimțite din CER dar totuși ca viitoare exemple de ne urmat și de alcătuit o conlucrare cu adevărat cum se dorește în termeni adevărați corecți.
  Ce se va înfiripa cînd va considera CER-ul că-i posibil și va fi, luîndu-se toate măsurile și cîte vor mai fi nevoie în timp și spațiu.

4048...Ce-n lume seamănă dezbinarea.

  Cine-și mai bate capul cu acele vremi cînd EL se preumbla pe la noi prin țară. Ca Vodă prin lobodă, în acele locuri din sudul Olteniei și de pe lîngă Ploiești. Din valea plîngerii, necunoscută nici atunci și nici azi, cum o intitulase doar EL. Transmițîndu-i lui Maria Petre ordin să-I ridice un locaș închinat LUI și acelor. Preanumeroși și necunoscuți din alte vechi vremuri moți, ce azi nu ne interesează.
  Ci doar pe EL venit în 1935 anumea pe acele meleaguri să ne anunțe că-n curînd. Deci după ce teroarea războiului și cea comunistă vor trece, va fi liniștea păcii. Regăsirii în tihnă a credinței în EL va urma, Cînd oare?! Că-i dăm cu neghiobiile fără EL, ci cu ale NT ce nu-L cuprind decît așa de formă. Totu-i pentru neroziile cu isus și camarila lui de nimici, închipuiri deșarte.
  Ce-n lume seamănă dezbinarea și nelegiuirea ne ținîndu-se cont corect de EL, ci de fărădelege.

3124.Că-n neștire batem cîmpii majoritatea și ne credem isteți nevoie mare, așa-i vremea

  Asta e, ne refugiem din fața ororilor date de trăit, fără crîcnire, nu putem, ne retragem. Poate ori fi vremi mai înțelegătoare și mai molcome, ori de vrem să facem ceva cu adevărat corect. Și nu înțelegem necazurile ce ni se împotrivesc, căutăm ocolirea năpastelor. Căutîndu-ne înțelegerea și dibuirea lucrurilor demne fără opreliști încîlcite, ci-n fermitate și claritate.
  E o trăire ce-o afli de vrea EL, cînd vrea, de poți ști e ceva aflîndu-ți continuarea. Că-i calea dificilă și EL ascuns nouă, din progamarea de SUS, o vreme. O fost și încă este, nimic fără acordul SĂU nu-i pe Pămînt posibil, chiar de-i oribil, asta e. Să nu ne îmbătăm cu apă chioară, scoțîndu-L din contextul omenirii, oricare ar fi.
  Ne privește pe noi orice-i pe Pămînt și de ne înțeles, să-l aflăm, de nu putem ști. Sigur cu EL, cînd vom afla calea de comunicare corectă, vom ști vrute și nevrute. Că-n neștire batem cîmpii majoritatea și ne credem isteți nevoie mare, așa-i vremea.

3082.Ne știut, nici bănuit jos, vom trăi și vom vedea atunci cînd va fi să fie, să vie

   EL ne alege cum să fim în timp și-n vremi, ce rol să jucăm, nu noi decidem. Urmăm de vrem ori nu o cale, ne conformăm și dăm la iveală buni și utili componenți. Umaniniști chiar desăvîrșiți, genii incontestabile, cunoscute și admirate ale binelui. Dar tot din sînul nostru la o adică, de e cazul la cei desemnați li se transformă calea.
  Și devin bestii cu toții deodată în viață, ce terorizează lumea o vreme, cu consecințe grave. De atenționare și scuturare drastică în timp de memorare amară. Cataclisme provocate de om pentru om și nu numai, cu urmări ce se simt urît și rău. Mult, foarte mult timp și nu știm să ne dezmeticim eficient, ci continuăm în neputința.
  Ce-o tot demonstrăm de cînd sîntem, demoralizați de ceea ce nu pricepem. Sîntem într-o continuă încercare la care ne supune, după un program de SUS. Ne știut, nici bănuit jos, vom trăi și vom vedea atunci cînd va fi să fie, să vie.