Auzi, cum să defăimeze deșertăciunea cei ce-o urmează?! Și nu de curînd ci dintotdeauna în religii străine de EL, mințind omenirea. De gură-cască ce li se aliniază fără minte și au numai necazuri, după o perioadă de grație. Cînd ne mai permite o vreme, Îndurător, unele greșeli, după care se schimbă foaia. Și nevolnicii LUI și din rîndul societății nelegiuite lăsați în părăsiri, deci la nevoi.
Și moartea prematură, de mintea nu le vine pînă-n ultima suflare, ne tot așteptă. Vrednici să-I demonstrăm a-I fi, cum ne cere dintotdeauna și nu demonstrăm. Neputincioși, dezinformați de minciuna încă la putere și modă tîmpă ce costă. În fața SA, cînd nu mai rabdă comportamentul necorespunzător, încep necazurile. Îndreptarea-i necesară, conformîndu-ne înțelegerii bune între oameni cu bun-simț.
Și dreptatea firească cumsecădeniei, dar nu prost înțelese, ci fermă și clar afirmată cu tărie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu