3170.Ci cu luare aminte SUS și ne privește să aflăm menirea demnă, sinceră și salvatoare

  În așa lume toate idealurile par caraghioase și nedemne de noi înscăunații mai altfel. Decît ale trecutelor năzuințe prea feștelite, de așa nasuri subțiri, ne știind ce plătim cu adevărat. Niște netrebnici închipuiți, dar goi în fapte și vorbe constructive, deci demolatoare. Nu adevărate de omenie concepute, cu morala binelui, știind de EL mereu cu adevărat.
  Deci neputința scoasă la înaintarea lumescului derizoriu, nesuferit între cumsecade. Și așa adoptat de nedrepții fără EL și morala binelui ce ne poate scoate din așa nelegiuiri. Ce ne tot îndepărtează de calea ce ne-o cere EL a o înfăptui între noi cu toții. Cîți ne putem ține de așa năzuințe corecte și-n aflarea cunoașterii cu adevărat înălțătoare definitiv.
  Nehotărîrea și lenea își dau mîna să ne trîntească la pămînt, nesuferiți în fața SA. Dar recuperabili, cu răbdare multă și interes descoperit, nu întîmplător, că nimic nu-i aiurea. Ci cu luare aminte SUS și ne privește să aflăm menirea demnă, sinceră  și salvatoare.