3113.Ar fi timp de am fi preocupați de timpuriu cumsecade de o relație corectă cu EL și-ntre noi oamenii buni

  Noi îI cerem puțin, aiurea, nu ne mulțumim cu cît avem dat, pînă nu ne obrăznicim măcar un pic. De-L supărăm, așa o fost în relațiile noastre cu EL, de s-o săturat de așa oameni. Fără cuvînt și porniți în cîte netrebnicii nedemne de apropiați ai SĂI, ce ne consideram. Dar nu-L respectam cum se cuvine, nici acuma, mai mult nici nu-L mai știm mai deloc.
  Înlocuindu-L prin religii nedrepte, cu cîți necurați, de morți străvechi. Zeificați la apelul de seară cîndva, ori mai recent, cum le-o căzut cu tronc nedrepților SĂI și ai noștri. În dezlînata lume imorală și înrăită fără EL și cu urîte apucături, străine de îndrumările SALE. Uitate încă de atunci cînd ne-o povățuit nu tare de mult, dar fără folos, prea deosebit nici atunci.
  Ar fi timp de am fi preocupați de timpuriu cumsecade de o relație corectă cu EL și-ntre noi oamenii. La fel de adevărați și normali, omenoși, dar de unde, că nu ne putem abține de la netrebnicii. Ce-L țin departe de noi și dezinteresați de EL și o relație adevărată cît trăim în lume.