3116. Știindu-ne lungul nasului, că am avut de tras și tragem consecințele nedumeriți o vreme, EL știe cît

  Da așa sîntem tentați, încăpăținați, zicem că-I semănăm, o fi, dar EL are prioritate. Prioritatea absolută, EL ne-o creat pe noi, nu noi pe EL, EL ne-o îndrumat. Pînă aici de am ajuns, așa într-o oarecare fundătură, zic, nu prea dau cu bota. Dar nici nu mă ascund după adevărul SĂU, dintotdeauna, a Creatorului nostru. Recunoștință veșnică și îndatoritori de asemenea în fața SA și a Lumii LUI.
  Ne creînd minciuni ce să-L dosească, de nu avem curajul, de a colabora cumsecade. Cu EL și ar fi normal, o dată pentru totdeauna, finalizînd, bătînd în cuie o conduită. Fermă, clară în fața SA, demnă și cu adevărat de înțelegere între EL, Dumnezeu. Și noi ce trebuie să-L urmăm, cum ne cum, asta e, împovărați de  Măreția LUI. Închinîndu-ne  cum dorește, asta e și mergînd mai departe noi și EL.
  Căutînd să ne pricepem a fi corespunzători în fața LUI, ne pierzîndu-ne demnitatea. De oameni cu adevărat creați de EL pe Pămînt într-o cale de urmat cum trebuie aflat. Știindu-ne lungul nasului, că am avut de tras și tragem consecințele nepriceperii încă, nedumeriți.