Credinţa îi inexplicabilă şi-ţi rezolvă ţie şi altora de ţi-s apropiaţi nevoi ce poate nici nu le ştiu rezolvate, numai nu-i preocupă, doar tu ştii ei nu şi-i mai bine aşa pînă se vor edifica şi ei în ea, trebuie să mai trecă apă pe rîuri multă, chiar şi pentru mai mari, unui copil nu poţi să-I ceri credinţă doar de-I har de SUS şi-I altceva atunci, nu contează vîrsta, pentru că de altfel n-o pricepe nici oameni mari încă.
Cînd îţi vine hodoronc-tronc peste tine şi te cuprinde şi de şi tu mai eşti preocupat de ea, e ceva deosebit cu toate că ceilalţi ţi-s împotrivă şi ai unele probleme ce se rezolvă-n timp, doar să se mai ameliorează niţel şi tu-ţi vezi de drum pînă se vor obişnui şi vor profita şi ei de pe urma ei cumva.
Cei cu har Divin din trecut îi ţineau pe oamenii de rînd la distanţă, retrăgîndu-se din lume pentru a nu fi stingheriţi la veghea lor de învăţătură, ne fiind înţeleşi dispărînd dintre vii după un timp definitiv ori fiind luaţi fără trup, în mod vizibil, slujindu-L în continuare la nevoile Divinităţii pentru că-i mare nenoie fiind reprezentanţii în CER azi a 7 miliarde de oameni de pe Pămîntul SĂU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu