Nu trebuie să ne bazăm pe absolute luări de poziţie, chiar şi bune de sînt, de nu-s dorite înţelese, ci medierea echilibrul e primordial începător în toate cele ce nu-s cum trebuie, să ne pliem mulăm după ce găsim căutînd împăcarea pornirilor apucăturilor de orice fel şi să ne lămurim mai întîi cum stă problema clar concis corect şi cu răbdare multă (nimic nu se face în îndreptare repede), făcîndu-ne ascultaţi clarificînd neînţelegerile oricare ar fi ele.
Şi-n timp, fără forţarea lucurilor de orice fel ar fi, cu aflarea găndirii potrivnice şi două săbii în teacă se lovesc, aşa că replierea înţelegerea punîndu-vă în postura celuilalt cu toate cele rînduite lor şi învăţate cum or fi, să le pricepem bine şi să ni le confruntăm în sinea noastră întîi şi concluziile de expus în timp, calm şi pe-nţelesul tuturora, respectînd adversari (ce-s poate în necaz), ca să te primească şi ei cu înţelegere.
"Cînd o entelehie perfecţiune lăuntrică oarecare devine absolută ( fie ea bună) şi dobîndşte caracter de monopol, demenţa e aproape. Echilibrul mintal al individului şi al colectivităţilor nu e mai puţin fragil, stă pe o muchie de cuţit" (N.Steinhardt).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu