Se doreşte dreptatea în lume iar, dar nu se ştie cum e de făcut. Li-i frică c-o să dispărem prin dezordine. Cum prorocea Goethe.
Creştinismul această religie de tot rîsul-plînsul, are piatra de temelie un act criminal, după dreptul mondial actual, un viol. Nu cum se zice de proştii de religionari nedrepţi, ca-ar fi cu duhul sfînt, prostie cred mai mare şi gogonată minciună nu cred să se fi zis vreodată de cînd e lumea? Minciună de-i, zici e blîndă acuzaţia faptei tîmpe. Şi mai mare curaj, (Să-L înfrunţi pe Însuşi Jupiter) pe care iniţiatorul constantin şi mă-sa elena nu l-au urmat, fiind pînă la moarte, păgîni, ca toţi romanii, politeişti ca şi Grecii vechi,de altfel.
De asta la conciliu de la Niceea nici nu a fost urmat de clerul din Imperiu, decît de puţinii din jurul capitalei, înfricişaţi de teroarea ce-i va urma încălcării cerinţei capului încoronat. În timp părăsirea Divină şi-a pus amprenta înspre creştinism tot secţionîndu-l şi cu sînge mult şi îndelungele confruntări de auto-anihilare, că-s străini de EL. Mai mult îL şi batjocoresc pe Însuşi Creatorul Lumii, din care nedrepţii groşi la obaz, fac parte.
Ce fel de oameni sîmteţi voi ? Mă nedrepţilor ordinari în faţa noastră şi a LUI mai ales?. Cum de vă mai suportă Pămîntul?
Părăsiţi-vă, îndeletnicirile nedrepte LUI şi nouă şi fugiţi în pustietăţi şi imploraţi-L de iertare şi nu vă întoarceţi fără ea între noi vii. Iar de veţi cuteza, fiind în continuare nedrepţi EL să vă judece şi...
Ne dă cam în fiecare zi, de un timp, vreme grasă, zic, cu soare, cald şi ploi şi curcubeul SĂU, legărura SA cu noi să nu ne mai piardă din vina noastră.
EL e straşnic răbdător, şitiind de la început că nu vom trece de încercarea asta, creştină, căzînd în hăul negru al îndepărtării de EL. Şi totuşi, s-o purtat finuţ, v-o altoit pe cei mai nărăvaşi în proasta religie, năclăiţi în gropi comune. Dar pe restul tot cam fără EL i-o mai ierta şi păsuit la greu secole de-a rîndul, aşteptîndu-i doar se vor răzgîndi. Şi am ajuns şi-n ziua de azi, cînd toate informaţiile bune şi rele circulă anapoda.
E o încercare grea ce trebuie s-o trecem, scuturaţi fiind de racilile nedreptăţii, ce-L sîcîe de atîta amar de vreme pe EL şi noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu